Daca temperatura va urca cu inca 2-3 grade Celsius, Pamantul va arata complet diferit. Aerul va fi dezgustator, irespirabil. In numeroase puncte ale globului oceanele vor fi infestate cu mercur si cu microscopice particule de carbune. Pestii vor deveni necomestibili. Seceta si incendiile in paduri se vor intensifica si vor deveni un fenomen banal in regiunile mediteraneene, in vestul Americii, in Australia si in cea mai mare parte a Africii. In unele regiuni ale globului ploile torentiale vor deveni tot mai dese iar solul nu va reusi sa le absoarba. Vor aparea inundatii record.
Alimentate de caldura latenta a vaporizarii, furtunile, tornadele, uraganele vor fi din ce in ce mai puternice. Tarile mai putin afectate vor refuza sa primeasca milioanele de refugiati. Renasterea economica a Chinei se va stinge odata cu marile inundatii in cele mai bogate provincii (Jiangsu unde se afla Shanghai sau Guangdong unde se afla Hong Kong). Haosul economic, politic si social se va instala in Europa. Belgia si Tarile de Jos vor fi confruntate cu ridicarea nivelului apelor marine. SUA va plati cu varf si indesat pacatul emiterii gazelor cu efect de sera. Infrastructura din Florida va fi coplesita de ape. Washingtonul nu va scapa de inundatii, Casa Alba urmand sa fie mutata in California. Apa potabila va fi tot mai rara odata cu disparitia ghetarilor.
Aceasta viziune de cosmar ar putea deveni realitate. Alternativa? Un viitor in care sa se reduca drastic consumul necontrolat de combustibili fosili. Carbunele trebuie sa fie eliminat, exceptie facand centralele termice curate care capteaza si stocheaza dioxidul de carbon, mercurul si toate celelalte produse contaminante.
Se impun noi tehnologii in domeniul energetic si al folosirii energiilor alternative. Un viitor posibil dar nu sigur. Cei care pot face toate astea sunt regii industriilor care nu vor renunta la profiturile lor in sistemul actual al fabricatiei. Pe de alta parte, acestia au o influenta puternica in guverne care le vor face jocul. Ce pot face cetatenii? Sa ia atitudine cerand guvernelor referendumuri prin care sa decida asupra problemelor acut ecologice (ex.: desfiintarea centralelor cu carbune, promovarea energiilor alternative etc.). Concluzia e clara: omenirea nu trebuie sa lase interesele financiare sa decida asupra viitorului. A vietii descendentilor nostri.
Alimentate de caldura latenta a vaporizarii, furtunile, tornadele, uraganele vor fi din ce in ce mai puternice. Tarile mai putin afectate vor refuza sa primeasca milioanele de refugiati. Renasterea economica a Chinei se va stinge odata cu marile inundatii in cele mai bogate provincii (Jiangsu unde se afla Shanghai sau Guangdong unde se afla Hong Kong). Haosul economic, politic si social se va instala in Europa. Belgia si Tarile de Jos vor fi confruntate cu ridicarea nivelului apelor marine. SUA va plati cu varf si indesat pacatul emiterii gazelor cu efect de sera. Infrastructura din Florida va fi coplesita de ape. Washingtonul nu va scapa de inundatii, Casa Alba urmand sa fie mutata in California. Apa potabila va fi tot mai rara odata cu disparitia ghetarilor.
Aceasta viziune de cosmar ar putea deveni realitate. Alternativa? Un viitor in care sa se reduca drastic consumul necontrolat de combustibili fosili. Carbunele trebuie sa fie eliminat, exceptie facand centralele termice curate care capteaza si stocheaza dioxidul de carbon, mercurul si toate celelalte produse contaminante.
Se impun noi tehnologii in domeniul energetic si al folosirii energiilor alternative. Un viitor posibil dar nu sigur. Cei care pot face toate astea sunt regii industriilor care nu vor renunta la profiturile lor in sistemul actual al fabricatiei. Pe de alta parte, acestia au o influenta puternica in guverne care le vor face jocul. Ce pot face cetatenii? Sa ia atitudine cerand guvernelor referendumuri prin care sa decida asupra problemelor acut ecologice (ex.: desfiintarea centralelor cu carbune, promovarea energiilor alternative etc.). Concluzia e clara: omenirea nu trebuie sa lase interesele financiare sa decida asupra viitorului. A vietii descendentilor nostri.
Scris de DORIN MARAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu