Secretul Evei: nu avem gene de Neanderthal

Oamenii de ştiinţă au reuşit să decodifice, pentru prima dată, o secvenţă întreagă de ADN, preluată din fosila veche de 38.000 de ani a unui Neanderthal.¸

Cele mai apropiate rude ale oamenilor moderni, Neanderthalienii, formau o populaţie fragilă, arată prima analiză completă de ADN a unei fosile neanderthaliene. Scheletul, vechi de 38.000 de ani, a fost descoperit într-o peşteră din Croaţia, devenind, de atunci, cheia tuturor eforturilor ştiinţifice de a afla istoria strămoşilor noştri şi cum au reuşit oamenii moderni să devină specia dominantă a planetei. Savanţii de la Institutul „Max Planck“ din Leipzig au reuşit să decodifice în premieră o secvenţă întreagă de ADN dintr-o mitocondrie (o structură celulară, numită şi „uzină energetică“, cu material genetic propriu). Neanderthalienii sunt consideraţi a fi cea mai apropiată rudă a omului, dar cercetătorii nu au stabilit încă o legătură clară între noi şi ei.

Echipa a analizat ADN-ul a 13 gene mitocondriene şi a observat că acestea sunt complet diferite de cele ale oamenilor moderni, sugerând că neanderthalienii nu au interacţionat sexual cu oamenii, decât, poate, în câteva excepţii. Materialul genetic a mai indicat că ultimul strămoş comun al oamenilor şi al neanderthalienilor a trăit acum 660.000 de ani, „The Guardian“ numindu-l „Eva ancestrală, mama tuturor neanderthalienilor“. O altă concluzie surprinzătoare a cercetării arată că populaţiile de neanderthalieni erau mici, cu mai puţin de 10.000 de indivizi care trăiau în acelaşi timp. „Poate fi una dintre cauzele extincţiei lor. Dacă, timp de sute de mii de ani, specia lor de abia supravieţuia, la limită, aceasta ne schimbă perspectiva asupra lor. Motivul dispariţiei acestora se modifică atunci când vorbim despre o populaţie de câteva mii decât dacă am vorbi de milioane de indivizi“, spune Adrian Briggs, coautorul lucrării, publicată în jurnalul de specialitate „Cell“.Noua hartă genetică mai arată că neanderthalienii au trecut prin mai puţine schimbări de evoluţie decât Homo Sapiens, ceea ce i-a transformat în victimele selecţiei naturale, scrie şi AFP. Teoriile extincţiei acestei specii pornesc de la incapacitatea de a se adapta la schimbările de mediu şi ajung până la uciderea lor de către primii oameni. Potrivit estimărilor oamenilor de ştiinţă, dispariţia neanderthalienilor este datată cu 30.000 de ani în urmă, puţin după venirea primilor oameni în Europa.Mic de înălţime, dar cu un creier mare Oamenii de Neanderthal erau scunzi şi bine adaptaţi la un climat rece. Cel mai înalt mascul, descoperit într-o peşteră din Franţa, avea 1,71 metri. Creierul lor era însă, în medie, mai mare decât cel al oamenilor moderni. Unele fosile sugerează că, în anumite ocazii, aceştia aderau şi la canibalism, dar de cele mai multe ori vânau animale mari, cum ar fi caii şi mamuţii. Aveau unelte, arme şi îşi îngropau morţii, potrivit unor rămăşiţe datând de acum 400.000 de ani.