Retrospectiva întrecerilor de nataţie de la Beijing 2008

Sportivii americani şi australieni au dominat probele de nataţie din cadrul Jocurilor Olimpice de la Beijing, câştigând 51 din cele 104 de medalii acordate.

În bazinul Centrului Naţional Acvatic au fost doborâte nu mai puţin de 25 de recorduri mondiale. După performanţele foarte bune de la Sydney 2000 şi Atena 2004, înotătorii din România au plecat fără medalii de la Beijing, Camelia Potec şi Răzvan Florea fiind singurii români care au atins faza finalelor. Înotătorii din Statele Unite, de neoprit

Michael Phelps, opt medalii de aur (5 individuale, 3 cu ştafeta SUA), Aaron Peirsol şi Ryan Lochte cu câte o medalie de aur fiecare, au dominat probele masculine, singurele întreceri în care americanii nu au câştigat nici o medalie fiind cele de bras (100 şi 200 de metri), ambele câştigate de vedeta niponă Kosuke Kitajima.

Sud-coreeanul Park Tae-Hwan la 400 de metri liber, tunisianul Oussama Mellouli la 1500 de metri liber şi brazilianul Cesar Cielo Filho la 50 de metri liber au adus primele titluri olimpice din istorie în probele de nataţie pentru naţiunile pe care le reprezintă.

Proba de maraton, 10 kilometri în ape libere, a fost câştigată de înotătorul olandez Maarten van der Weijden.

Francezul Alain Bernard a fost câştigătorul cursei de 100 de metri liber, după o întrecere spectaculoasă cu deţinătorul recordului mondial, australianul Eamon Sullivan.

În prima semifinală a probei, Bernard corectase cel mai bun timp mondial al distanţei, stabilindu-l la 47.20 de secunde. Sullivan a revenit în cea de-a doua semifinală, îmbunătăţind recordul cu 0.15 secunde. Rusia a câştigat doar 3 medalii la Bejing în probele masculine, argintul cu ştafeta de 4x200 de metri liber şi două medalii de bronz la 100 şi 200 de metri spate prin Arkady Vyatchanin.

Ungurul Laszlo Cseh a fost una dintre marile revelaţii ale Jocurilor Olimpice de la Beijing, el cucerind trei medalii de argint, fiind învins în fiecare finală de Michael Phelps.

Locul şapte - cea mai mare performanţă a înotătorilor români

România a fost reprezentată în probele masculine de nataţie de la Beijing de şase sportivi: Norbert Trandafir, Andrei Zaharov, Dragoş Coman, Răzvan Florea, Ştefan Gherghel şi Valentin Preda. Românii au participat în 12 din cele 17 probe masculine incluse în programul Jocurilor Olimpice din acest an, însă numai Răzvan Florea a reuşit să se califice într-o finală, la 200 de metri spate.

Răzvan Florea nu a repetat performanţa de la Atena, în 2004, când s-a clasat al treilea, terminând finala de la Beijing în afara medaliilor, pe locul şapte.

50 de metri liber.

Singurul român prezent la startul probei de 50 de metri liber a fost Norbert Trandafir. Sportivul român s-a oprit în serii, cu timpul de 22.80 de secunde, mai mult cu 0.60 de secunde decât ultimul înotător calificat în semifinale.

100 de metri liber.

Tot Norbert Trandafir a reprezentat România la 100 de metri liber, nereuşind nici de această dată să atingă faza semifinalelor. Românul a terminat cursa din serii cu timpul de 50.74 de secunde, cu mai mult de două secunde peste performaţa necesară accederii în penultimul act al probei.

200 de metri liber.

Andrei Zaharov a înotat pentru România în proba de 200 de metri liber, timpul românului din serii fiind de 1:58.62, reprezentând ante-penultima performanţă a întrecerii.

400 de merti liber.

Dragoş Coman a ratat califcarea în finala probei de 400 de metri liber, performanţa românului - 3:47.79 - fiind a 17-a performanţă a seriilor.

1500 de metri liber.

Dragoş Coman nu a reuşit să obţină calificarea în finala probei de 1.500 de metri liber de la Jocurile Olimpice de la Beijing, după ce s-a clasat abia al cincilea în seria a doua a calificărilor. Românul a fost cronometrat în 15:24.05, timp mai slab cu 35 de secunde decât al ultimului înotător calificat în ultimul act al probei.

100 de metri spate.

Răzvan Florea a ratat prezenţa în semifinalele probei de 100 de metri spate, performaţa realizată de acesta - 54.89, fiind al 21-lea timp al seriilor şi doar cu 0.27 secunde mai slab decât cel al ultimului înotător calificat în a doua fază a competiţiei.

200 de metri spate.

Înotătorul Răzvan Florea a ocupat locul al şaptelea al finalei probei de 200 de metri spate. Florea, care devenise în urmă cu patru ani la Atena primul medaliat din istoria înotului masculin din România, cucerind bronzul în această probă, a fost cronometrat cu timpul de 1:56.52, la aproape trei secunde de câştigătorul probei, Ryan Lochte.

100 de metri bras.

Valentin Preda a ratat prezenţa în semifinalele probei de 100 de metri bras, performaţa realizată de acesta - 1:01.77, fiind al 31-lea timp al seriilor, cu o secundă mai slab decât cel al ultimului înotător calificat în următoarea fază a întrecerii.

200 de metri bras.

Cea mai ciudată şi în acelaşi timp amuzantă întâmplare în care au fost implicaţi înotătorii români la Beijing l-a avut în prim plan pe acelaşi Valentin Preda, care a ratat participarea la preliminariile probei de 200 de metri bras fiindcă nu a ştiut la ce oră e concursul. 100 de metri fluture. Ioan Ştefan Gherghel a reprezentat România la 100 de metri fluture, dar nu a reuşit să se califice în faza semifinalelor.

Românul a terminat cursa din serii cu timpul de 52.54 de secunde, performanţă mai slabă cu o jumătate de secundă faţă de cea a ultimului sportiv calificat în semifinale.

200 de metri fluture.

Ioan Gherghel a terminat ultimul în a doua semifinală a probei de 200 de metri fluture. Românul a terminat cursa în 1:56.57, al 14-lea timp al semifinalelor.

4x100 de metri mixt.

Ştafeta României de 4x100 de metri mixt nu a ruşit să se califice în finala probei, terminând seria de calificare pe locul 5, cu timpul 3:38.00. Ioan Gherghel, Valentin Preda, Răzvan Florea şi Norbert Trandafir fiind cu aproape cinci secunde mai lenţi decât ştafeta Italiei, ultima calificată în finală. Clasament medalii - masculin1.

Statele Unite - 10 aur 2 argint 5 bronz2.

Japonia - 2 aur 0 argint 2 bronz3.

Franţa - 1 aur 2 argint 3 bronz4.

Coreea de Sud - 1 aur 1 argint 0 bronz5.

Tunisia - 1 aur 0 argint 0 bronz6.

Brazilia - 1 aur 0 argint 1 bronz7.

Olanda - 1 aur 0 argint 0 bronz8.

Australia - 0 aur 4 argint 4 bronz9.

Ungaria - 0 aur 3 argint 0 bronz10.

China - 0 aur 1 argint 0 bronz11.

Marea Britanie - 0 aur 1 argint 0 bronz 12.

Norvegia - 0 aur 1 argint 0 bronz13.

Serbia - 0 aur 1 argint 0 bronz14.

Canada - 0 aur 0 argint 1 bronz 15.

Italia - 0 aur 0 argint 1 bronz

14 noi recorduri mondiale şi 38 de recorduri olimpice au fost stabilite la Beijing 2008 în probele masculine de nataţie Australiencele, cele mai bune înotătoare de la Beijing

Dacă americanii au făcut legea în probele masculine, înotătoarele din Australia au câştigat cele mai multe medalii în întrecerile alocate femeilor.

Stephanie Rice, trei medalii de aur (200 şi 400 de metri mixt şi cu ştafeta de 4x200 de metri liber) toate dublate de noi recorduri mondiale, Lisbeth Tricket, două medalii de aur, una de argint şi una de bronz, Liesel Jones, două medalii de aur şi una de argint şi Jessicah Schipper, un titlu mondial şi două medalii de bronz, au fost cele mai bune australience de la Beijing.

Kirsty Coventry din Zimbabwe a câştigat partu medalii, una de aur şi trei de argint, în probele de spate şi mixt, în timp ce englezoaica de 19 ani Rebecca Adlington a dominat probele de rezistenţă, câştigând medalia de aur la 400, respectiv 800 de metri liber.

Nemţoaica Britta Steffen a câştigat probele de sprint - 50 şi 100 de metri liber -, China a obţinut singurul titlu mondial prin Liu Zige, la 200 de metri fluture, iar italianca Federica Pellegrini a stabilit un nou record mondial şi a câltigat primul titlu olimpic din carieră la 200 de metri liber. Statele Unite au câştigat cele două medalii de aur prin Natalie Coughlin - 100 de metri spate şi Rebecca Soni - 200 de metri bras, în timp ce ştafeta Oldandei de 4x100 de metri liber şi rusoaica Larisa Ilcenko la maratonul de 10 kilometri au completat lista campionoanelor olimpice în probele de nataţei de la Beijing. Camelia Potec, aproape de medalii în trei finale olimpiceSingura înotătoare română prezentă la Beijing nu a reuşit să repete performanţa extraordinară de la Atena, unde a devenit a doua campioană olimpică din istoria nataţiei din ţara noastră.

Camelia a luat startul în trei probe, ajungând de fiecare dată în finală, însă fără a reuşi o clasare în primele trei înotătoare.200 de metri liber. Camelia Potec nu a repetat performanţa de acum partu ani, când a devenit campioana olimpică a probei de 200 de metri liber, terminând pe locul cinci în finala de la Beijing. Potec aparcurs distanţa în timpul de 1 minut, 56 de secunde, 87 de sutimi, îmbunătăţindu-şi recordul naţional al probei.400 de metri liber.

Camelia Potec, singura înotătoare din România prezentă la Beijing, a terminat pe locul 6 în finala probei de 400 de metri liber, cea mai slabă calsare a româncei la această ediţie a Jocurilor Olimpice. Camelia Potec a terminat cursa în 4:04.66, la aproape o secundă şi jumătate de câştigătoarea Rebecca Adlington.800 de metri liber. Camelia Potec a ratat de puţin clasarea pe podium în cursa de 800 de metri liber, teminând pe locul patru la mai puţin de o zecime de secundă de ocupanta locului trei, daneza Lotte Friis.

Camelia s-a calificat în finala probei de rezistenţă cu al doilea timp şi, cu 100 de metri înainte de finalul se afla pe poziţia a doua, după câştigătoarea probei, aceeaşi Rebbeca Adlington din Marea Britanie. Camelia a fost întrecută de Alessia Filippi şi, în ultimii metri ai întrecerii, de daneza Friis, ratând astfel şansa de a urca din nou pe un podium olimpic.

Clasament medalii - feminin1.

Australia - 6 aur 2 argint 4 bronz2.

Statele Unite - 2 aur 7 argint 5 bronz3.

Marea Britanie - 2 aur 1 argint 2 bronz4.

Germania - 2 aur 0 argint 0 bronz5.

Zimbabwe - 1 aur 3 argint 0 bronz6.

China - 1 aur 2 argint 2 bronz7.

Italia - 1 aur 1 argint 0 bronz8.

Olanda - 1 aur 0 argint 0 bronz9.

Rusia - 1 aur 0 argint 0 bronz10.

Slovenia - 0 aur 1 argint 0 bronz11.

Austria - 0 aur 0 argint 1 bronz12.

Danemarca - 0 aur 0 argint 1 bronz13.

Japonia - 0 aur 0 argint 1 bronz14.

Norvegia - 0 aur 0 argint 1 bronz

11 noi recorduri mondiale şi 29 de recorduri olimpice au fost stabilite la Beijing 2008 în probele feminine de nataţie Invincibilul Michael Phelps

Vedeta incontestabilă a probelor de nataţie de la Beijing a fost americanul Michael Phelps. La doar 23 de ani, Phelps a devenit, în urma celor opt medalii de aur câştigate la Beijing, cel mai titrat sportiv din toate timpurile, cu 14 medalii de aur.

Phelps detine recordul de medalii de aur cucerite la o singura editie a Jocurilor Olimpice, depasindu-l pe compatriotul sau, înotătorul Mark Spitz.

Doar gimnasta sovietică Larissa Latynina detine un numar mai mare de medalii olimpice - 18, însă numai 9 de aur. Într-un clasament virtual al medaliilor olimpice pe naţiuni de la Beijing, Pheps ar ocupa poziţia a zecea, devansând ţări precum Franţa, Olanda, Spania sau Brazilia. La Beijing, Phelps a luat startul în opt probe, câştigându-le pe toate.

O premieră pentru Phelps, care a ratat de puţin această performanţă la precedentele trei competiţii majore la care a participat.

Phelps a câştigat şase medalii de aur şi două de bronz la Jocurile Olimpice de la Atena, în 2004, apoi au urmat cinci medalii de aur şi una de argint, din doar şase probe disputate, la Campionatele Mondiale de la Montreal, în 2005, şi şapte medalii de aur la Campionatele Mondiale de la Melbourne, în 2007, ştafeta americană de 4x100 de metri mixt, din care făcea parte, fiind descalificată în serii.

Phelps a doborât opt recorduri mondiale la Beijing, jumătate dintre ele fiind obţinute în finalele probelor individuale, celelalte cu ştafetele americane de 4x100 m liber (serii şi finală), 4x200 m liber şi 4x100 m mixt. 10 august.

Phelps a început în forţă la Beijing, câştigând prima medalie de aur pusă în joc la Jocurile Olimpice din 2008 în probele de nataţie, cea de 400 de metri mixt. Americanul şi-a îmbunătăţit de asemenea şi recordul mondial în această probă, depăşidnu-l clar pe campionul european, ungurul Laszlo Cseh.11 august.

Al doilea titlu olimpic pentru Phelps a venit în urma victoriei cu ştafeta Statelor Unite la 4x100 de metri liber. Record mondial al probei şi nou record naţional la 100 de metri liber pentru Phelps într-o probă pe care ştafeta Franţei, la final pe locul doi, a condus-o până la ultima întoarcere şi în care australianul Eamon Sullivan, medaliat cu bronz cu ştafeta Australiei, a doborât recordul mondial al probei de 100 de metri lober.12 august. Michael Phelps a continuat seria victoriilor cu proba de 200 de metri liber.

Americanul a izbutit un nou record mondial al întrecerii, devansându-l pe Park Tae-Hwan, câştigătorul de la 400 de metri liber şi primul coreean campion olimpic la nataţie. Phelps a reuşit astfel să câştige titlul olimpic la 200 de metri liber, după eşecul de la Atena 2004, când a fost întrecut de australianul Ian Thorpe şi de olandezul Pieter van den Hoogenband. 13 august.

Deja triplu campion olimpic, Michael Phelps a cucerit încă două medalii de aur, la 200 de metri fluture şi cu ştafeta americană de 4x200 de metri liber, ambele succese find dublate de recorduri mondiale.

La 200 de metri fluture, Phelps l-a din nou pe maghiarul Cseh, dar şi pe japonezul Takeshi Matsuda, care a doborât recordul asiatic al probei. În proba de ştafetă 4x200 de metri liber, americanii au stabilit un nou record mondial şi au distrus concurenţa, Rusia şi Australia terminând la peste cinci secunde în urma lui Phelps&Co.15 august.

Americanul şi-a egalat performanţa de la Atena 2004, şase medalii de aur, după victoria în proba de 200 de metri mixt. Pentru a treia oară la Beijing, Phelps l-a învins pe Laszlo Cseh.

Înotătorul din Ungaria a stabilit un nou record european în fiecare finală pe care a disputat-o, insuficient însă pentru a-l învinge pe american, care, la rândul său, a îmbunătăţit cele mai bune performanţe mondiale.16 august. Michael Phelps a egalat recordul de şapte medalii de aur la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice, deţinut de compartiotul său Mark Spitz, după victoria din proba de 100 de metri fluture. Americanul a câştigat finala la o diferenţă de doar 0.01 secunde faţă de înotătorul sârb Milorad Čavić, fiind şi singura cursă pentru medalii în care Phelps nu a doborât recordul mondial. 17 august.

Ultima victorie pentru Phelps a fost obţinută cu ştafeta americană de 4x100 de metri mixt într-o cursă în care au fost bătute toate recordurile posibile - mondial, olimpic (SUA) , european (Rusia), asiatic (Japonia), african (Africa de Sud) şi oceanic (Australia).

Beijing a predat ştafeta Londrei

În acordurile chitaristului Jimmy Page şi ale cântăreţei pop Leona Lewis, primarul londonez Boris Johnson a preluat drapelul olimpic de la oficialii chinezi.Cel mai important moment al ceremoniei de închidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing conduce imediat la formularea unei întrebări: "Olimpiada de la Londra va întrece în măreţie spectacolul de la Beijing?". Şeful Comitetului de Organizare a Jocurilor Olimpice de la Londra, Sebastian Coe, crede însă că Olimpiada nu trebuie să fie un concurs al ambiţiilor naţionale, ci mai degrabă al celor sportive."Nu gândesc în termeni de genul vom depăşi Beijingul. 80 % din organizare este aceeaşi pentru toate Jocurile. Celelalte 20 de procente sunt adaptate condiţiilor specifice. Aceste Jocuri, încheiate acum, au ridicat o ştachetă pe care nicio altă mişcare olimpică nu o va putea egala.

Londra va merge pe drumul ei".Olimpiada - o sărbătoare a sportuluiCare o fi drumul Londrei? Răspunsul lui Coe este unul simplu, dar care şochează.

Un răspuns la auzul căruia chiar şi pretenţiosul Pierre de Coubertin ar fi aplaudat."Am început această grea muncă pentru a crea o atmosferă de petrecere. Toate Jocurile trebuie să-şi propună aceasta. Înainte de toate, este o celebrare a sportului".

Pare ciudat să auzi cuvântul "petrecere" atunci când competiţia a depăşit mult limitele sportului, când avem deja o istorie a boicoturilor olimpice pe motive politice, dar termenul este clar din câmpul semantic al sportului.

Australia a petrecut formidabil la Jocurile Olimpice de la Sydney. Grecii nu, mai degrabă s-au chinuit să poată face faţă unui eveniment care trebuia să le iasă perfect. China şi-a propus să impresioneze, să demonstreze, dar a ajuns să petreacă.

Au petrecut şi pentru că au reuşit în ce şi-au propus. Pentru 17 zile, feţele chinezilor din tribună au arătat a feţe de oameni fericiţi.

În primul rând, fericiţi că au fost martorii unei Olimpiade şi abia apoi fericiţi că au fost capabili să organizeze o minunăţie de competiţie. Pare destul de ciudat să vorbeşti de petrecere când Olimpiada este însoţită de proteste înăbuşite cu patura pe figură, dar pare normal atunci când pe podium o rusoaică şi o gruzină se îmbrăţisează.

Pare dificil să vorbeşti de petrecere într-o ţară comunistă, dar nu trebuie neapărat să o spui, ci doar să o simţi.Adevărata misiune olimpică

La chinezi, petrecere nu înseamnă dans la bustul gol cu sticlele de băutură în mână. La chinezi, petrecerea e un zâmbet. Şi cine are puterea să îţi interzică să zâmbeşti? Ce va schimba Olimpiada în China? Probabil puţine.

Dar important este cum s-au simţit oamenii în timpul Jocurilor. Pentru că, oricum ai face, după petrecere te simţi mai puţin fericit decât în timpul ei. Fericirea de după petrecere constă în puterea amintirilor plăcute.

Ori chinezii au de ce să îşi aducă aminte cu plăcere. Au cel puţin 100 de amintiri minunate, tot atâtea câte medalii au cucerit la această ediţie a Jocurilor. Plus altele legate de sportivi ca Natalie du Toit sau Eric Shanteau.

Plus altele legate de recordurile lui Phelps şi Bold, plus altele legate de .... magia olimpismului.La 4 iunie 1989, sute de oameni au fost ucişi de gloanţele sau călcaţi de tancuri în piaţa Tiananmen, din centrul Beijingului.

Cu antecedentul acesta, mulţi au cerut ca Jocurile să nu ajungă într-un ţară cu trecutul Chinei. Dar de ce să refuzi unui miliard de oameni dreptul la zâmbet pentru faptele unor criminali? Misiunea olimpismului nu este de a şterge sângele din pieţe, ci de a "importa" fericire în fiecare punct al Globului.

Pe www.jocurileolimpice2008.ro, Olimpiada de la Beijing nu a luat sfârşit. Începând de luni, 25 august, vă oferim retrospective ale celor mai importante concursuri de la Beijing. Prima va fi dedicată concursurilor de nataţie, a doua celor atletice, a treia sporturilor de echipă, iar ultima celorlalte întreceri sportive de la Beijing.