» Cel mai mare accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider (LHC), a fost lansat ieri in apropiere de Geneva, oamenii de stiinta de la CERN incheind cu succes primul test. Experimentul, o premiera mondiala, isi propune sa recreeze conditiile de energie intensa care au urmat Big Bangului, marea explozie care a dus la crearea Universului.
La ora 10.30, ora Romaniei, liderul proiectului, Lyn Evans, a dat ordinul de trimitere a protonilor in megaacceleratorul LHC, un imens anou cu circumferinta de 27 km, construit de Organizatia Europeana pentru Cercetari Nucleare (CERN) la 100 metri sub Alpi, la granita franco-elvetiana. Ghidate de magneti superconductori raciti la -271 grade, particulele au format un fascicul care, progresiv, a atins viteza luminii. Primele date ale experimentului au aparut pe ecranele ordinatoarelor in 5 secunde. Dupa o ora de la lansare, fasciculul a facut un prim tur complet al anoului, realizand obiectivul principal al cercetatorilor pentru aceasta prima zi a experimentului. Startul va fi urmat de punerea in actiune a altui fascicul, de aceasta data in sens invers. Primele coliziuni intre protoni – care nu vor putea interveni mai devreme de cateva saptamani – vor fi produse la energii de 450 gigaelectronivolti (Gev), cu putin sub jumatatea puterii Laboratorului Fermi din Chicago, pana in prezent cel mai mare accelerator din lume.
In decurs de cateva saptamani, energiile in LHC vor atinge insa praguri neegalate, ajungand la 7 teraelectronvolti (Tev), adica de sapte ori mai mari decat puterea Fermilab-ului. Obiectivul LHC "este intelegerea comportamentului celei mai fundamentale materii", declara Daniel Denegri, fizician care lucreaza la unul dintre cele patru detectoare de particule instalate in jurul anoului. Oamenii de stiinta se asteapta la detectarea particulelor elementare ale materiei "prezise" de fizica teoretica, dar neobservate vreodata, si la posibilitatea evidentierii particulelor numite "supersimetrice", care ar compune misterioasa "materie intunecata" (23% din Univers). Socurile protonilor din LHC vor degaja o caldura de 100.000 de ori superioara celei din miezul Soarelui si care ar trebui sa permita detectarea bosonului lui Higgs, misterioasa particula care, potrivit teoriei "modelului standard", ar da masa tuturor celorlalte.
Uriasele energii degajate vor permite, de asemenea, recrearea, pentru o fractiune de secunda, a starii Universului in timpul primei miimi de secunda dupa Big Bang, in urma cu 13,7 miliarde de ani, cand nucleele atomilor nu erau inca formatei, iar particulele elementare pluteau in "supa primordiala" a plasmei. Ceea ce ar putea favoriza reperarea antimateriei, generata in cantitati egale cu materia in momentul Big Bangului, dar care de atunci a disparut, in principal.Pentru trierea celor 15 milioane de gigaocteti de date ce vor fi primite in fiecare an, 11 mari centre vor repartiza informatiile brute spre 200 de site-uri din intreaga lume, care le vor stoca si analiza. Potrivit directorului general al CERN, Robert Aymar, LHC ar putea aduce "descoperiri care ar putea schimba viziunea noastra despre lume si in mod special despre crearea ei".Modelul standard
. Acest model, care poate fi bulversat de LHC, explica din ce este facuta lumea si cum stau obiectele Universului sub actiunea a patru forte fundamentale. In 1964, fizicienii au propus un model nou pentru fizica subatomica, in locul sutelor de particule elementare aparand quarcii, mai mici si mai ciudati. La baza a tot ce exista, de la astre la oameni, ar fi trei tipuri de quarci si antiparticulele corespunzatoare, antiquarcii. In multe din teoriile fizicienilor din ultimele patru decenii, quarcii sunt asimilabili unor corzi in vibratie care, prin miscarea lor, pot produce diverse efecte si interactiuni. si quarcii au fost pusi in evidenta tot cu ajutorul acceleratoarelor de particule si a mii de fizicieni, facand acum parte din acest model standard. El contine sase tipuri de quarci si sase tipuri de leptoni, particule elementare intre care se afla si electronul. In plus, exista si particule purtatoare de interactiuni, cum ar fi fotonii. Tot ceea ce exista este compus din combinatii de quarci si leptoni.
In cautarea raspunsurilor stiinta are si in prezent o serie de intrebari fara raspuns, iar cercetatorii de la CERN spera ca LHC sa avanseze spre intelegerea Universului. Ce se afla in Univers in afara materiei vizibile, care este originea si compozitia materiei intunecate, cea care pare sa alcatuiasca peste 90% din masa Universului, de ce exista mai multa materie decat antimaterie, care este originea maselor, ce s-a petrecut imediat dupa Big Bang..."Evenimentele" din acceleratorPrincipiul de functionare al oricarui accelerator de particule este acelasi: particulele sunt accelerate si dirijate cu ajutorul campurilor electromagnetice foarte puternice, fiind aduse la viteze apropiate de cea a luminii, dupa care intre aceste particule se produc ciocniri, fiecare dintre ele numindu-se "eveniment". Fizicienii urmaresc izolarea "evenimentelor" si colectarea datelor legate de ele pentru a incerca studierea genului de particule implicate in ciocnire. Colectarea datelor revine unor detectori specializati care cauta anumite tipuri de evenimente. Pentru prelucrarea datelor s-au gasit diverse solutii, printre care si internetul.LHC a costat peste 3 miliarde de euro, iar la realizarea lui au participat peste 6.000 de cercetatori din 80 de state.
"Speculatii catastrofice"
In decurs de cateva saptamani, energiile in LHC vor atinge insa praguri neegalate, ajungand la 7 teraelectronvolti (Tev), adica de sapte ori mai mari decat puterea Fermilab-ului. Obiectivul LHC "este intelegerea comportamentului celei mai fundamentale materii", declara Daniel Denegri, fizician care lucreaza la unul dintre cele patru detectoare de particule instalate in jurul anoului. Oamenii de stiinta se asteapta la detectarea particulelor elementare ale materiei "prezise" de fizica teoretica, dar neobservate vreodata, si la posibilitatea evidentierii particulelor numite "supersimetrice", care ar compune misterioasa "materie intunecata" (23% din Univers). Socurile protonilor din LHC vor degaja o caldura de 100.000 de ori superioara celei din miezul Soarelui si care ar trebui sa permita detectarea bosonului lui Higgs, misterioasa particula care, potrivit teoriei "modelului standard", ar da masa tuturor celorlalte.
Uriasele energii degajate vor permite, de asemenea, recrearea, pentru o fractiune de secunda, a starii Universului in timpul primei miimi de secunda dupa Big Bang, in urma cu 13,7 miliarde de ani, cand nucleele atomilor nu erau inca formatei, iar particulele elementare pluteau in "supa primordiala" a plasmei. Ceea ce ar putea favoriza reperarea antimateriei, generata in cantitati egale cu materia in momentul Big Bangului, dar care de atunci a disparut, in principal.Pentru trierea celor 15 milioane de gigaocteti de date ce vor fi primite in fiecare an, 11 mari centre vor repartiza informatiile brute spre 200 de site-uri din intreaga lume, care le vor stoca si analiza. Potrivit directorului general al CERN, Robert Aymar, LHC ar putea aduce "descoperiri care ar putea schimba viziunea noastra despre lume si in mod special despre crearea ei".Modelul standard
. Acest model, care poate fi bulversat de LHC, explica din ce este facuta lumea si cum stau obiectele Universului sub actiunea a patru forte fundamentale. In 1964, fizicienii au propus un model nou pentru fizica subatomica, in locul sutelor de particule elementare aparand quarcii, mai mici si mai ciudati. La baza a tot ce exista, de la astre la oameni, ar fi trei tipuri de quarci si antiparticulele corespunzatoare, antiquarcii. In multe din teoriile fizicienilor din ultimele patru decenii, quarcii sunt asimilabili unor corzi in vibratie care, prin miscarea lor, pot produce diverse efecte si interactiuni. si quarcii au fost pusi in evidenta tot cu ajutorul acceleratoarelor de particule si a mii de fizicieni, facand acum parte din acest model standard. El contine sase tipuri de quarci si sase tipuri de leptoni, particule elementare intre care se afla si electronul. In plus, exista si particule purtatoare de interactiuni, cum ar fi fotonii. Tot ceea ce exista este compus din combinatii de quarci si leptoni.In cautarea raspunsurilor stiinta are si in prezent o serie de intrebari fara raspuns, iar cercetatorii de la CERN spera ca LHC sa avanseze spre intelegerea Universului. Ce se afla in Univers in afara materiei vizibile, care este originea si compozitia materiei intunecate, cea care pare sa alcatuiasca peste 90% din masa Universului, de ce exista mai multa materie decat antimaterie, care este originea maselor, ce s-a petrecut imediat dupa Big Bang..."Evenimentele" din acceleratorPrincipiul de functionare al oricarui accelerator de particule este acelasi: particulele sunt accelerate si dirijate cu ajutorul campurilor electromagnetice foarte puternice, fiind aduse la viteze apropiate de cea a luminii, dupa care intre aceste particule se produc ciocniri, fiecare dintre ele numindu-se "eveniment". Fizicienii urmaresc izolarea "evenimentelor" si colectarea datelor legate de ele pentru a incerca studierea genului de particule implicate in ciocnire. Colectarea datelor revine unor detectori specializati care cauta anumite tipuri de evenimente. Pentru prelucrarea datelor s-au gasit diverse solutii, printre care si internetul.LHC a costat peste 3 miliarde de euro, iar la realizarea lui au participat peste 6.000 de cercetatori din 80 de state.
"Speculatii catastrofice"
Exista voci care sustin ca experimentul ar putea duce spre o catastrofa prin riscul aparitiei de gauri negre care ar pune in pericol existenta omenirii. CERN a negat riscul aparitiei gaurilor negre, versiuni subatomice ale stelelor cazatoare, care au o gravitatie atat de puternica, incat pot atrage inauntrul lor planete si alte stele. LHC va produce doar o cantitate uriasa de informatii si va revolutiona lumea fizicii.» Un nou inceput?LHC poate reface complet viziunea noastra despre lume, sustin oamenii de stiinta implicati in proiect. Desigur ca va trece ceva vreme pana cand datele vor fi prelucrate si analizate, dar se asteapta descoperiri esentiale.In secolul trecut, fizicieni celebri declarau fizica atomica drept un capitol incheiat in istoria cunoasterii. In 1930 era considerat complet. Se descoperisera electronii, protonii si neutronii, fizica cuantica descria o parte a interactiunilor acestor particule si ramasese o intrebare fara raspuns: ce tine impreuna aceste elemente?
S-a lansat ideea construirii unui aparat in care, prin ciocniri intre atomi sau prin bombardarea atomilor cu electroni, protoni sau neutroni, sa fie sparte nucleele, pentru identificarea fortelor care guverneaza lumea microscopica. Asa au aparut acceleratoarele de particule, care, spre surpriza fizicienilor, au relevat o noua lume. In anii ‘60 se ajunsese la peste 100 de particule noi. Intrebarile oamenilor de stiinta au continuat si ele, experimentele cautand mereu in "adancimea" acestor particule. Sunt ele cu adevarat "particule elementare", blocurile fundamentale din care este construit tot ce exista? Sunt ele la randul lor alcatuite din altceva?
S-a lansat ideea construirii unui aparat in care, prin ciocniri intre atomi sau prin bombardarea atomilor cu electroni, protoni sau neutroni, sa fie sparte nucleele, pentru identificarea fortelor care guverneaza lumea microscopica. Asa au aparut acceleratoarele de particule, care, spre surpriza fizicienilor, au relevat o noua lume. In anii ‘60 se ajunsese la peste 100 de particule noi. Intrebarile oamenilor de stiinta au continuat si ele, experimentele cautand mereu in "adancimea" acestor particule. Sunt ele cu adevarat "particule elementare", blocurile fundamentale din care este construit tot ce exista? Sunt ele la randul lor alcatuite din altceva?
201 Notre Dame O. suite 300
Montréal QC H2Y 1T4
514-353-9988 / Sans frais: 1-888-321-3737 
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu