Retrospectiva întrecerilor de nataţie de la Beijing 2008

Sportivii americani şi australieni au dominat probele de nataţie din cadrul Jocurilor Olimpice de la Beijing, câştigând 51 din cele 104 de medalii acordate.

În bazinul Centrului Naţional Acvatic au fost doborâte nu mai puţin de 25 de recorduri mondiale. După performanţele foarte bune de la Sydney 2000 şi Atena 2004, înotătorii din România au plecat fără medalii de la Beijing, Camelia Potec şi Răzvan Florea fiind singurii români care au atins faza finalelor. Înotătorii din Statele Unite, de neoprit

Michael Phelps, opt medalii de aur (5 individuale, 3 cu ştafeta SUA), Aaron Peirsol şi Ryan Lochte cu câte o medalie de aur fiecare, au dominat probele masculine, singurele întreceri în care americanii nu au câştigat nici o medalie fiind cele de bras (100 şi 200 de metri), ambele câştigate de vedeta niponă Kosuke Kitajima.

Sud-coreeanul Park Tae-Hwan la 400 de metri liber, tunisianul Oussama Mellouli la 1500 de metri liber şi brazilianul Cesar Cielo Filho la 50 de metri liber au adus primele titluri olimpice din istorie în probele de nataţie pentru naţiunile pe care le reprezintă.

Proba de maraton, 10 kilometri în ape libere, a fost câştigată de înotătorul olandez Maarten van der Weijden.

Francezul Alain Bernard a fost câştigătorul cursei de 100 de metri liber, după o întrecere spectaculoasă cu deţinătorul recordului mondial, australianul Eamon Sullivan.

În prima semifinală a probei, Bernard corectase cel mai bun timp mondial al distanţei, stabilindu-l la 47.20 de secunde. Sullivan a revenit în cea de-a doua semifinală, îmbunătăţind recordul cu 0.15 secunde. Rusia a câştigat doar 3 medalii la Bejing în probele masculine, argintul cu ştafeta de 4x200 de metri liber şi două medalii de bronz la 100 şi 200 de metri spate prin Arkady Vyatchanin.

Ungurul Laszlo Cseh a fost una dintre marile revelaţii ale Jocurilor Olimpice de la Beijing, el cucerind trei medalii de argint, fiind învins în fiecare finală de Michael Phelps.

Locul şapte - cea mai mare performanţă a înotătorilor români

România a fost reprezentată în probele masculine de nataţie de la Beijing de şase sportivi: Norbert Trandafir, Andrei Zaharov, Dragoş Coman, Răzvan Florea, Ştefan Gherghel şi Valentin Preda. Românii au participat în 12 din cele 17 probe masculine incluse în programul Jocurilor Olimpice din acest an, însă numai Răzvan Florea a reuşit să se califice într-o finală, la 200 de metri spate.

Răzvan Florea nu a repetat performanţa de la Atena, în 2004, când s-a clasat al treilea, terminând finala de la Beijing în afara medaliilor, pe locul şapte.

50 de metri liber.

Singurul român prezent la startul probei de 50 de metri liber a fost Norbert Trandafir. Sportivul român s-a oprit în serii, cu timpul de 22.80 de secunde, mai mult cu 0.60 de secunde decât ultimul înotător calificat în semifinale.

100 de metri liber.

Tot Norbert Trandafir a reprezentat România la 100 de metri liber, nereuşind nici de această dată să atingă faza semifinalelor. Românul a terminat cursa din serii cu timpul de 50.74 de secunde, cu mai mult de două secunde peste performaţa necesară accederii în penultimul act al probei.

200 de metri liber.

Andrei Zaharov a înotat pentru România în proba de 200 de metri liber, timpul românului din serii fiind de 1:58.62, reprezentând ante-penultima performanţă a întrecerii.

400 de merti liber.

Dragoş Coman a ratat califcarea în finala probei de 400 de metri liber, performanţa românului - 3:47.79 - fiind a 17-a performanţă a seriilor.

1500 de metri liber.

Dragoş Coman nu a reuşit să obţină calificarea în finala probei de 1.500 de metri liber de la Jocurile Olimpice de la Beijing, după ce s-a clasat abia al cincilea în seria a doua a calificărilor. Românul a fost cronometrat în 15:24.05, timp mai slab cu 35 de secunde decât al ultimului înotător calificat în ultimul act al probei.

100 de metri spate.

Răzvan Florea a ratat prezenţa în semifinalele probei de 100 de metri spate, performaţa realizată de acesta - 54.89, fiind al 21-lea timp al seriilor şi doar cu 0.27 secunde mai slab decât cel al ultimului înotător calificat în a doua fază a competiţiei.

200 de metri spate.

Înotătorul Răzvan Florea a ocupat locul al şaptelea al finalei probei de 200 de metri spate. Florea, care devenise în urmă cu patru ani la Atena primul medaliat din istoria înotului masculin din România, cucerind bronzul în această probă, a fost cronometrat cu timpul de 1:56.52, la aproape trei secunde de câştigătorul probei, Ryan Lochte.

100 de metri bras.

Valentin Preda a ratat prezenţa în semifinalele probei de 100 de metri bras, performaţa realizată de acesta - 1:01.77, fiind al 31-lea timp al seriilor, cu o secundă mai slab decât cel al ultimului înotător calificat în următoarea fază a întrecerii.

200 de metri bras.

Cea mai ciudată şi în acelaşi timp amuzantă întâmplare în care au fost implicaţi înotătorii români la Beijing l-a avut în prim plan pe acelaşi Valentin Preda, care a ratat participarea la preliminariile probei de 200 de metri bras fiindcă nu a ştiut la ce oră e concursul. 100 de metri fluture. Ioan Ştefan Gherghel a reprezentat România la 100 de metri fluture, dar nu a reuşit să se califice în faza semifinalelor.

Românul a terminat cursa din serii cu timpul de 52.54 de secunde, performanţă mai slabă cu o jumătate de secundă faţă de cea a ultimului sportiv calificat în semifinale.

200 de metri fluture.

Ioan Gherghel a terminat ultimul în a doua semifinală a probei de 200 de metri fluture. Românul a terminat cursa în 1:56.57, al 14-lea timp al semifinalelor.

4x100 de metri mixt.

Ştafeta României de 4x100 de metri mixt nu a ruşit să se califice în finala probei, terminând seria de calificare pe locul 5, cu timpul 3:38.00. Ioan Gherghel, Valentin Preda, Răzvan Florea şi Norbert Trandafir fiind cu aproape cinci secunde mai lenţi decât ştafeta Italiei, ultima calificată în finală. Clasament medalii - masculin1.

Statele Unite - 10 aur 2 argint 5 bronz2.

Japonia - 2 aur 0 argint 2 bronz3.

Franţa - 1 aur 2 argint 3 bronz4.

Coreea de Sud - 1 aur 1 argint 0 bronz5.

Tunisia - 1 aur 0 argint 0 bronz6.

Brazilia - 1 aur 0 argint 1 bronz7.

Olanda - 1 aur 0 argint 0 bronz8.

Australia - 0 aur 4 argint 4 bronz9.

Ungaria - 0 aur 3 argint 0 bronz10.

China - 0 aur 1 argint 0 bronz11.

Marea Britanie - 0 aur 1 argint 0 bronz 12.

Norvegia - 0 aur 1 argint 0 bronz13.

Serbia - 0 aur 1 argint 0 bronz14.

Canada - 0 aur 0 argint 1 bronz 15.

Italia - 0 aur 0 argint 1 bronz

14 noi recorduri mondiale şi 38 de recorduri olimpice au fost stabilite la Beijing 2008 în probele masculine de nataţie Australiencele, cele mai bune înotătoare de la Beijing

Dacă americanii au făcut legea în probele masculine, înotătoarele din Australia au câştigat cele mai multe medalii în întrecerile alocate femeilor.

Stephanie Rice, trei medalii de aur (200 şi 400 de metri mixt şi cu ştafeta de 4x200 de metri liber) toate dublate de noi recorduri mondiale, Lisbeth Tricket, două medalii de aur, una de argint şi una de bronz, Liesel Jones, două medalii de aur şi una de argint şi Jessicah Schipper, un titlu mondial şi două medalii de bronz, au fost cele mai bune australience de la Beijing.

Kirsty Coventry din Zimbabwe a câştigat partu medalii, una de aur şi trei de argint, în probele de spate şi mixt, în timp ce englezoaica de 19 ani Rebecca Adlington a dominat probele de rezistenţă, câştigând medalia de aur la 400, respectiv 800 de metri liber.

Nemţoaica Britta Steffen a câştigat probele de sprint - 50 şi 100 de metri liber -, China a obţinut singurul titlu mondial prin Liu Zige, la 200 de metri fluture, iar italianca Federica Pellegrini a stabilit un nou record mondial şi a câltigat primul titlu olimpic din carieră la 200 de metri liber. Statele Unite au câştigat cele două medalii de aur prin Natalie Coughlin - 100 de metri spate şi Rebecca Soni - 200 de metri bras, în timp ce ştafeta Oldandei de 4x100 de metri liber şi rusoaica Larisa Ilcenko la maratonul de 10 kilometri au completat lista campionoanelor olimpice în probele de nataţei de la Beijing. Camelia Potec, aproape de medalii în trei finale olimpiceSingura înotătoare română prezentă la Beijing nu a reuşit să repete performanţa extraordinară de la Atena, unde a devenit a doua campioană olimpică din istoria nataţiei din ţara noastră.

Camelia a luat startul în trei probe, ajungând de fiecare dată în finală, însă fără a reuşi o clasare în primele trei înotătoare.200 de metri liber. Camelia Potec nu a repetat performanţa de acum partu ani, când a devenit campioana olimpică a probei de 200 de metri liber, terminând pe locul cinci în finala de la Beijing. Potec aparcurs distanţa în timpul de 1 minut, 56 de secunde, 87 de sutimi, îmbunătăţindu-şi recordul naţional al probei.400 de metri liber.

Camelia Potec, singura înotătoare din România prezentă la Beijing, a terminat pe locul 6 în finala probei de 400 de metri liber, cea mai slabă calsare a româncei la această ediţie a Jocurilor Olimpice. Camelia Potec a terminat cursa în 4:04.66, la aproape o secundă şi jumătate de câştigătoarea Rebecca Adlington.800 de metri liber. Camelia Potec a ratat de puţin clasarea pe podium în cursa de 800 de metri liber, teminând pe locul patru la mai puţin de o zecime de secundă de ocupanta locului trei, daneza Lotte Friis.

Camelia s-a calificat în finala probei de rezistenţă cu al doilea timp şi, cu 100 de metri înainte de finalul se afla pe poziţia a doua, după câştigătoarea probei, aceeaşi Rebbeca Adlington din Marea Britanie. Camelia a fost întrecută de Alessia Filippi şi, în ultimii metri ai întrecerii, de daneza Friis, ratând astfel şansa de a urca din nou pe un podium olimpic.

Clasament medalii - feminin1.

Australia - 6 aur 2 argint 4 bronz2.

Statele Unite - 2 aur 7 argint 5 bronz3.

Marea Britanie - 2 aur 1 argint 2 bronz4.

Germania - 2 aur 0 argint 0 bronz5.

Zimbabwe - 1 aur 3 argint 0 bronz6.

China - 1 aur 2 argint 2 bronz7.

Italia - 1 aur 1 argint 0 bronz8.

Olanda - 1 aur 0 argint 0 bronz9.

Rusia - 1 aur 0 argint 0 bronz10.

Slovenia - 0 aur 1 argint 0 bronz11.

Austria - 0 aur 0 argint 1 bronz12.

Danemarca - 0 aur 0 argint 1 bronz13.

Japonia - 0 aur 0 argint 1 bronz14.

Norvegia - 0 aur 0 argint 1 bronz

11 noi recorduri mondiale şi 29 de recorduri olimpice au fost stabilite la Beijing 2008 în probele feminine de nataţie Invincibilul Michael Phelps

Vedeta incontestabilă a probelor de nataţie de la Beijing a fost americanul Michael Phelps. La doar 23 de ani, Phelps a devenit, în urma celor opt medalii de aur câştigate la Beijing, cel mai titrat sportiv din toate timpurile, cu 14 medalii de aur.

Phelps detine recordul de medalii de aur cucerite la o singura editie a Jocurilor Olimpice, depasindu-l pe compatriotul sau, înotătorul Mark Spitz.

Doar gimnasta sovietică Larissa Latynina detine un numar mai mare de medalii olimpice - 18, însă numai 9 de aur. Într-un clasament virtual al medaliilor olimpice pe naţiuni de la Beijing, Pheps ar ocupa poziţia a zecea, devansând ţări precum Franţa, Olanda, Spania sau Brazilia. La Beijing, Phelps a luat startul în opt probe, câştigându-le pe toate.

O premieră pentru Phelps, care a ratat de puţin această performanţă la precedentele trei competiţii majore la care a participat.

Phelps a câştigat şase medalii de aur şi două de bronz la Jocurile Olimpice de la Atena, în 2004, apoi au urmat cinci medalii de aur şi una de argint, din doar şase probe disputate, la Campionatele Mondiale de la Montreal, în 2005, şi şapte medalii de aur la Campionatele Mondiale de la Melbourne, în 2007, ştafeta americană de 4x100 de metri mixt, din care făcea parte, fiind descalificată în serii.

Phelps a doborât opt recorduri mondiale la Beijing, jumătate dintre ele fiind obţinute în finalele probelor individuale, celelalte cu ştafetele americane de 4x100 m liber (serii şi finală), 4x200 m liber şi 4x100 m mixt. 10 august.

Phelps a început în forţă la Beijing, câştigând prima medalie de aur pusă în joc la Jocurile Olimpice din 2008 în probele de nataţie, cea de 400 de metri mixt. Americanul şi-a îmbunătăţit de asemenea şi recordul mondial în această probă, depăşidnu-l clar pe campionul european, ungurul Laszlo Cseh.11 august.

Al doilea titlu olimpic pentru Phelps a venit în urma victoriei cu ştafeta Statelor Unite la 4x100 de metri liber. Record mondial al probei şi nou record naţional la 100 de metri liber pentru Phelps într-o probă pe care ştafeta Franţei, la final pe locul doi, a condus-o până la ultima întoarcere şi în care australianul Eamon Sullivan, medaliat cu bronz cu ştafeta Australiei, a doborât recordul mondial al probei de 100 de metri lober.12 august. Michael Phelps a continuat seria victoriilor cu proba de 200 de metri liber.

Americanul a izbutit un nou record mondial al întrecerii, devansându-l pe Park Tae-Hwan, câştigătorul de la 400 de metri liber şi primul coreean campion olimpic la nataţie. Phelps a reuşit astfel să câştige titlul olimpic la 200 de metri liber, după eşecul de la Atena 2004, când a fost întrecut de australianul Ian Thorpe şi de olandezul Pieter van den Hoogenband. 13 august.

Deja triplu campion olimpic, Michael Phelps a cucerit încă două medalii de aur, la 200 de metri fluture şi cu ştafeta americană de 4x200 de metri liber, ambele succese find dublate de recorduri mondiale.

La 200 de metri fluture, Phelps l-a din nou pe maghiarul Cseh, dar şi pe japonezul Takeshi Matsuda, care a doborât recordul asiatic al probei. În proba de ştafetă 4x200 de metri liber, americanii au stabilit un nou record mondial şi au distrus concurenţa, Rusia şi Australia terminând la peste cinci secunde în urma lui Phelps&Co.15 august.

Americanul şi-a egalat performanţa de la Atena 2004, şase medalii de aur, după victoria în proba de 200 de metri mixt. Pentru a treia oară la Beijing, Phelps l-a învins pe Laszlo Cseh.

Înotătorul din Ungaria a stabilit un nou record european în fiecare finală pe care a disputat-o, insuficient însă pentru a-l învinge pe american, care, la rândul său, a îmbunătăţit cele mai bune performanţe mondiale.16 august. Michael Phelps a egalat recordul de şapte medalii de aur la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice, deţinut de compartiotul său Mark Spitz, după victoria din proba de 100 de metri fluture. Americanul a câştigat finala la o diferenţă de doar 0.01 secunde faţă de înotătorul sârb Milorad Čavić, fiind şi singura cursă pentru medalii în care Phelps nu a doborât recordul mondial. 17 august.

Ultima victorie pentru Phelps a fost obţinută cu ştafeta americană de 4x100 de metri mixt într-o cursă în care au fost bătute toate recordurile posibile - mondial, olimpic (SUA) , european (Rusia), asiatic (Japonia), african (Africa de Sud) şi oceanic (Australia).

Beijing a predat ştafeta Londrei

În acordurile chitaristului Jimmy Page şi ale cântăreţei pop Leona Lewis, primarul londonez Boris Johnson a preluat drapelul olimpic de la oficialii chinezi.Cel mai important moment al ceremoniei de închidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing conduce imediat la formularea unei întrebări: "Olimpiada de la Londra va întrece în măreţie spectacolul de la Beijing?". Şeful Comitetului de Organizare a Jocurilor Olimpice de la Londra, Sebastian Coe, crede însă că Olimpiada nu trebuie să fie un concurs al ambiţiilor naţionale, ci mai degrabă al celor sportive."Nu gândesc în termeni de genul vom depăşi Beijingul. 80 % din organizare este aceeaşi pentru toate Jocurile. Celelalte 20 de procente sunt adaptate condiţiilor specifice. Aceste Jocuri, încheiate acum, au ridicat o ştachetă pe care nicio altă mişcare olimpică nu o va putea egala.

Londra va merge pe drumul ei".Olimpiada - o sărbătoare a sportuluiCare o fi drumul Londrei? Răspunsul lui Coe este unul simplu, dar care şochează.

Un răspuns la auzul căruia chiar şi pretenţiosul Pierre de Coubertin ar fi aplaudat."Am început această grea muncă pentru a crea o atmosferă de petrecere. Toate Jocurile trebuie să-şi propună aceasta. Înainte de toate, este o celebrare a sportului".

Pare ciudat să auzi cuvântul "petrecere" atunci când competiţia a depăşit mult limitele sportului, când avem deja o istorie a boicoturilor olimpice pe motive politice, dar termenul este clar din câmpul semantic al sportului.

Australia a petrecut formidabil la Jocurile Olimpice de la Sydney. Grecii nu, mai degrabă s-au chinuit să poată face faţă unui eveniment care trebuia să le iasă perfect. China şi-a propus să impresioneze, să demonstreze, dar a ajuns să petreacă.

Au petrecut şi pentru că au reuşit în ce şi-au propus. Pentru 17 zile, feţele chinezilor din tribună au arătat a feţe de oameni fericiţi.

În primul rând, fericiţi că au fost martorii unei Olimpiade şi abia apoi fericiţi că au fost capabili să organizeze o minunăţie de competiţie. Pare destul de ciudat să vorbeşti de petrecere când Olimpiada este însoţită de proteste înăbuşite cu patura pe figură, dar pare normal atunci când pe podium o rusoaică şi o gruzină se îmbrăţisează.

Pare dificil să vorbeşti de petrecere într-o ţară comunistă, dar nu trebuie neapărat să o spui, ci doar să o simţi.Adevărata misiune olimpică

La chinezi, petrecere nu înseamnă dans la bustul gol cu sticlele de băutură în mână. La chinezi, petrecerea e un zâmbet. Şi cine are puterea să îţi interzică să zâmbeşti? Ce va schimba Olimpiada în China? Probabil puţine.

Dar important este cum s-au simţit oamenii în timpul Jocurilor. Pentru că, oricum ai face, după petrecere te simţi mai puţin fericit decât în timpul ei. Fericirea de după petrecere constă în puterea amintirilor plăcute.

Ori chinezii au de ce să îşi aducă aminte cu plăcere. Au cel puţin 100 de amintiri minunate, tot atâtea câte medalii au cucerit la această ediţie a Jocurilor. Plus altele legate de sportivi ca Natalie du Toit sau Eric Shanteau.

Plus altele legate de recordurile lui Phelps şi Bold, plus altele legate de .... magia olimpismului.La 4 iunie 1989, sute de oameni au fost ucişi de gloanţele sau călcaţi de tancuri în piaţa Tiananmen, din centrul Beijingului.

Cu antecedentul acesta, mulţi au cerut ca Jocurile să nu ajungă într-un ţară cu trecutul Chinei. Dar de ce să refuzi unui miliard de oameni dreptul la zâmbet pentru faptele unor criminali? Misiunea olimpismului nu este de a şterge sângele din pieţe, ci de a "importa" fericire în fiecare punct al Globului.

Pe www.jocurileolimpice2008.ro, Olimpiada de la Beijing nu a luat sfârşit. Începând de luni, 25 august, vă oferim retrospective ale celor mai importante concursuri de la Beijing. Prima va fi dedicată concursurilor de nataţie, a doua celor atletice, a treia sporturilor de echipă, iar ultima celorlalte întreceri sportive de la Beijing.

Televizoarele Mitsubishi LaserVue gata de lansarea din toamna

Mitsubishi a surprins pe toata lumea atunci cand a prezentat pentru prima oara televizorul LaserVue, in ianuarie in cadrul showului CES. Si de ce nu am fi surprinsi placut de acest HDTV cu imagini de o culoare atat de vie si claritate deosebita?
Nu cunoastem pretul acestui model deocamdata, dar stim ca el va fi disponibil incepand cu toamna lui 2008. Vor exista 2 variante de Mitsubishi LaserVue, una de 73 de inchi, iar cealalta cu diagonala de 65 inchi si ambele cu suport 1080p. Putem aproxima ca acest televizor va costa cam cat display-urile LCD si cele cu plasma (performante) adica peste 5000 de dolari.

Motivul pentru care aceste televizoare Mitsubishi sunt speciale? Ele folosesc un proiector bazat pe laser in interiorul aparatului, tehnologia fiind mult mai performanta decat cea DLP
Dacă aţi urmărit minunăţiile tehnologice prezentate la începutul anului la CES 2008, poate vă aduceţi aminte de televizorul cu laser propus de Mitsubishi. Acolo a fost prezentat un prototip funcţional cu diagonala de 65” şi rezoluţie full HD care avea la bază sistemul de proiecţie din spate. Un chip DLP special reflecta o cantitate precisă de lumină produsă de cele trei lasere (albastru, verde şi roşu) pentru a compune imaginea pe ecran. În acel moment au fost aduse mai multe critici proiectului, cum ar fi cele legate de pericolul pe care îl reprezintă laserul pentru ochi şi costul ridicat de producţie.
CES 2008 este evenimentul ales de Mitsubishi pentru a prezenta un prototip funcţional al unui Laser TV. Cu o diagonală de 65” şi rezoluţie full HD, acest Laser TV ar trebui să fie televizorul care să reproducă 98% din culorile recunoscut de ochiul uman. Demonstraţia de la CES a fost destul de limitată, dispozitivul nefiind pus alături de televizoare convenţionale pentru comparaţie. De asemenea, preţul şi disponibilitatea pe piaţă nu au fost specificate.
Laser TV-ul are la bază sistemul de proiecţie din spate binecunoscut, dar sursa de lumină convenţională şi chip-ul DLP sunt înlocuite cu trei raze laser şi un chip DLP special. Avantajele aceste tehnologii sunt, pe lângă o calitate a imaginii mai bună, consumul redus de energie şi un spaţiu de proiecţie mai mic decât în cazul televizoarelor cu retroproiecţie standard. Gurile rele vorbesc însă despre pericolul pe care îl reprezintă raza laser pentru ochiul uman şi de costuri de producţie multe prea mari.

Acest Laser TV de la Mitsubishi nu este primul dispozitiv de acest fel construit. La sfârşitul anului trecut, compania SYCO din China a prezentat un prototip cu diagonala de 120”. Conform unor standarde de producţie adâncimea unui Laser TV cu diagonala de 62” ar trebui să fie de aproximativ 25 cm, iar greutatea mai scăzută chiar decât un LCD TV. Detalii şi imagini despre prezentarea Mitsubishi puteţi găsi pe site-ul Endgadget.com.

SURSA

Tabloul Medaliilor - JO 2008

2010: anul turismului spatial

Daca în urma cu doar cativa ani, experienta zborului cosmic era înca rezervata doar unor oameni super antrenati si extraordinar de bine pregatiti, fizic si psihic, capabili de a-si ocupa locul pe lista astronautilor, în viitor tot mai multi pamanteni îsi vor permite sa paraseasca atmosfera terestra, avantandu-se spre imponderabilitate. Inceputul a fost facut, în urma cu cativa ani, de catre miliardarul american Dennis Tito si de atunci, spatiul extraterestru pare sa fi devenit o destinatie favorita pentru tot mai multi pamanteni. Pionierul incontestabil al turismului cosmic este miliardarul britanic Richard Branson care, alaturi de specialistul american în tehnologii aerospatiale Burt Rutan, a demarat un proiect revolutionar, vizand trimiterea în spatiu a cat mai multor turisti.
„Eve” reprezinta un nou început pentru rasa umana
Saptamana trecuta, ei au prezentat publicului si presei, una dintre navetele ce se vor îndrepta spre cosmos. Sub privirile sutelor de curiosi, dintr-un hangar aviatic aflat în mijlocul desertului Mojave a iesit o superba aeronava purtand însemnele companiei lui Branson, Virgin Galactic, aeronava construita de catre firma californiana Scaled Composites, ce-i apartine lui Rutan. De la bordul ei, miliardarul britanic si partenerul sau american salutau multimea de entuziasti ai spatiului, ziaristi, demnitari, ingineri, fosti astronauti (de evidentiat prezenta lui Buzz Aldrin, cel care a facut parte din primul echipaj uman ajuns pe Luna) si specialisti în aeronautica. Numit White Knight Two, vehiculul va actiona ca o nava-mama, transportand, la altitudinea de 16.000 metri, o naveta mai mica, fixata între cele doua fuselaje paralele. Naveta, intitulata SpaceShip Two, se va detasa, la altitudinea mentionata, si va porni motoarele, purtandu-i pe cei sase pasageri aflati la bordul ei, mai sus, spre stele.
Cu o anvergura a aripilor de 43 metri, White Knight Two este cea mai mare aeronava din carbon compozit din lume, fiind numita de catre Branson „unul dintre cele mai frumoase si mai extraordinare vehicule aeriene realizate vreodata”. Primele zboruri test ale lui White Knight Two vor avea loc în acest an si, desi modulul SpaceShip Two nu este înca finalizat, Branson spera sa demareze testele în aceasta privinta la finele anului 2009, urmand ca zborurile comerciale sa înceapa în 2010. Cei dornici sa devina astronauti, vor trebui sa plateasca suma de 200.000 dolari pentru un zbor cosmic care îi va propulsa, pret de doua ore si jumatate, în atmosfera terestra, asigurandu-le si cateva minute de impoderabilitate. Costurile destul de piperate nu au descurajat însa pe amatorii de turism spatial, caci deja 270 de persoane si-au rezervat „bilet de racheta”...
Fastuoasa lansare desfasurata în desertul Mojave are loc dupa ce anul trecut trei ingineri au murit într-un accident petrecut în timpul testarilor unei rachete destinate turismului spatial. De aceea, Branson a tinut sa sublinieze siguranta pe care actualul vehicul o confera, precizand ca printre participantii la zborul inaugural se va numara chiar el, alaturi de mai multi membri ai familiei (copiii si chiar tatal sau, în varsta de 92 de ani!) De altfel, am putea spune ca si mama decedata a lui Branson, Eve, va fi prezenta, spiritual, la bordul navetei, temerarul explorator afirmand: „Am supranumit modulul Eve în cinstea mamei mele, Eve Branson, dar si pentru ca el reprezinta un nou început, o sansa pentru ca un numar tot mai mare de viitori turisti spatiali sa poata vedea lumea într-o noua lumina.”
GABRIEL TUDOR

Ce a ascuns Charles Darwin?

Marele naturalist englez, autorul celebrei lucrari "Evolutia speciilor pe calea selectiei naturale" - aparuta în anul 1859 -, datoreaza majoritatea covârsitoare a ideilor sale unei calatorii stiintifice. Este vorba de voiajul dedicat observatiilor stiintifice, efectuat între 1831 si 1836, la bordul vasului "Beagle". Dar doi cercetatori de la Imperial College din Londra au descoperit în manuscrisele sale o fraza care le-a atras atentia, si anume: "...daca sunt cultivate mai multe soiuri de plante în aceeasi zona, productivitatea creste". La ce se referea creatorul darwinismului?
Multa vreme, sursa aceste idei a lui Darwin (1809-1882) a ramas necunoscuta, neexistând nici o explicatie. Dar recent, revista "Science" a publicat rezultatul surprinzator al anchetei întreprinse de cercetatorii operei sale. Astfel, s-a aflat ca la începutul secolului XIX, botanistul englez George Sinclair a amenajat o gradina speciala la Woburn Abbey, în sud-estul Angliei. Acolo existau 240 de mici parcele cultivate cu o mare varietate de plante (inclusiv bazine cu specii acvatice). Sinclair si-a publicat primele observatii în 1816, iar în 1826 a scris un studiu amplu a carui concluzie era urmatoarea: o mare comunitate de specii vegetale este mult mai avantajoasa pentru dezvoltarea plantelor decât un ecosistem sarac în diversitate"... De fapt, aceasta idee revolutionara pentru acele timpuri evidentia pentru prima oara rolul esential al biodiversitatii pentru viata în mediul natural (ecosistem) a plantelor, dar si a insectelor si a altor vietuitoare.
Era vorba, în consecinta de primul studiu ecologic, pe care marele Darwin l-a apreciat atât de mult, însa nu a mentionat deloc numele lui George Sinclair (trebuie precizat ca termenul de "ecologie" a fost folosit pentru prima data de biologul german Ernst Haeckel, în 1866). Astazi, ideile darwiniste privind biodiversitatea si importanta ei ecosistemica sunt mai actuale decât oricând. Printre observatiile stiintifice si concluziile geniale ale lui Darwin, acea gradina speciala de la Woburn Abbey a avut un rol aparte.
PAUL IOAN

Bolile se vor auto-vindeca

Nimic nu-i mai de pret ca sanatatea, dar din pacate multi nu o pretuiesc decât dupa ce o pierd, spune o veche butada, izvorâta din dorinta oamenilor de a fi mereu sanatosi. Dorinta ce pare acum utopica, dar care, ne asigura geneticienii, va fi perfect realizabila, chiar in cursul acestui secol.
Expertii in terapia genica au anuntat, la inceputul lunii mai, descoperirea unei modalitati prin care celulele defecte sunt "convinse" sa se repare singure. Spre deosebire de tentativele facute pâna acum, care vizau inlocuirea genelor afectate, noua metoda are in vedere punerea in valoare a propriilor mecanisme de corectie ale celulelor. Oamenii de stiinta germani au prezentat, in cadrul conferintei anuale a Societatii Europene de Genetica Umana, desfasurata la Amsterdam, un medicament ce poate influenta felul in care se comporta o gena, in organismul pacientilor cu starea de sanatate deteriorata.
Astfel, s-a dovedit ca este posibila stimularea unei gene "inrudite" cu cea defecta, pentru reducerea simptomelor anumitor boli. Cercetarile au fost focalizate pe atrofia spinala musculara, o maladie ereditara relativ frecventa si una dintre principalele cauze ale mortalitatii infantile, afectând 1 din 6000 de nou-nascuti. Boala, provocata de degenerarea neuronilor motori din cordul spinal, determina slabirea si atrofierea muschilor de la picioare, mâini si trunchi. La pacientii cu atrofie musculara, gena care produce neuroni motorii lipseste, dar ei au in schimb "cópii" ale acesteia, insuficiente insa pentru a preveni manifestarile bolii. Specialistii de la Institutul de Genetica al Universitatii din Köln au descoperit ca medicamentul numit Valproate (deja folosit in tratarea epilepsiei) poate creste nivelul proteinei ce formeaza neuroni motori, de pâna la patru ori!
Experimentele efectuate asupra unor pacienti cu atrofie musculara au aratat o vizibila imbunatatire a starii lor de sanatate, celulele nervoase fiind stimulate sa se "repare", prin intermediul revolutionarei terapii genice. "Acest proiect demonstreaza ca e posibil sa influentam comportamentul genelor, recurgând la medicamente. Metoda descoperita de noi va spori calitatea vietii pentru bolnavii cu atrofie musculara", spune prof. Brunhilde Wirth.

Cum va arata Pamantul in viitor

Daca temperatura va urca cu inca 2-3 grade Celsius, Pamantul va arata complet diferit. Aerul va fi dezgustator, irespirabil. In numeroase puncte ale globului oceanele vor fi infestate cu mercur si cu microscopice particule de carbune. Pestii vor deveni necomestibili. Seceta si incendiile in paduri se vor intensifica si vor deveni un fenomen banal in regiunile mediteraneene, in vestul Americii, in Australia si in cea mai mare parte a Africii. In unele regiuni ale globului ploile torentiale vor deveni tot mai dese iar solul nu va reusi sa le absoarba. Vor aparea inundatii record.
Alimentate de caldura latenta a vaporizarii, furtunile, tornadele, uraganele vor fi din ce in ce mai puternice. Tarile mai putin afectate vor refuza sa primeasca milioanele de refugiati. Renasterea economica a Chinei se va stinge odata cu marile inundatii in cele mai bogate provincii (Jiangsu unde se afla Shanghai sau Guangdong unde se afla Hong Kong). Haosul economic, politic si social se va instala in Europa. Belgia si Tarile de Jos vor fi confruntate cu ridicarea nivelului apelor marine. SUA va plati cu varf si indesat pacatul emiterii gazelor cu efect de sera. Infrastructura din Florida va fi coplesita de ape. Washingtonul nu va scapa de inundatii, Casa Alba urmand sa fie mutata in California. Apa potabila va fi tot mai rara odata cu disparitia ghetarilor.
Aceasta viziune de cosmar ar putea deveni realitate. Alternativa? Un viitor in care sa se reduca drastic consumul necontrolat de combustibili fosili. Carbunele trebuie sa fie eliminat, exceptie facand centralele termice curate care capteaza si stocheaza dioxidul de carbon, mercurul si toate celelalte produse contaminante.
Se impun noi tehnologii in domeniul energetic si al folosirii energiilor alternative. Un viitor posibil dar nu sigur. Cei care pot face toate astea sunt regii industriilor care nu vor renunta la profiturile lor in sistemul actual al fabricatiei. Pe de alta parte, acestia au o influenta puternica in guverne care le vor face jocul. Ce pot face cetatenii? Sa ia atitudine cerand guvernelor referendumuri prin care sa decida asupra problemelor acut ecologice (ex.: desfiintarea centralelor cu carbune, promovarea energiilor alternative etc.). Concluzia e clara: omenirea nu trebuie sa lase interesele financiare sa decida asupra viitorului. A vietii descendentilor nostri.

Scris de DORIN MARAN

Securitatea a tras in manifestanti la Timisoara

Securitatea si fortele speciale au tras in mani­festanti la Timisoara dupa ce s-au infiltrat printre militarii in termen. Aceasta este concluzia care se desprinde din Jurnalul de lupta al Ministerului Apararii, intocmit in perioada 16 - 22 decembrie 1989. Documentul a fost desecretizat si pus la dispozitia Inaltei Curti de Casatie si Justitie in dosarul Revolutiei de la Timisoara, dosar in care este judecat ultimul ministru al Apararii numit de Ceausescu, Victor Atanasie Stanculescu. Din informatiile cuprinse in Jurnal, conducerea comunista de la Bucuresti a dat dispozitie ca trupe de Securitate, de Militie si din unitatile speciale sa fie infiltrate printre militarii in termen si sa deschida focul asupra civililor, in asa fel incat vina asupra crimelor sa cada asupra Armatei. Iata un fragment din Jurnalul MApN: “Includerea în mai multe locuri fierbinti a unitatilor militare în cadrul unor dispozitive mixte, împreuna cu fortele de ordine (trupe de Securitate, militie, USLA, graniceri), specializate în actiuni represive, de forta, infiltrarea printre rândurile manifestantilor a unor persoane apartinând Securitatii, care actionau cu deosebita abilitate, tragând acoperit împotriva manifestantilor, a fost deliberat folosita pentru ca stabilirea responsabilitatii pentru împuscarea unor oameni sa devina practic imposibila si a arunca pe seama Armatei vina pentru o buna parte din tot ce s-a întâmplat în acele zile la Timisoara”. De asemenea, un raport de informare facut de un comandant MApN din Arad, pe nume Marcu Dumitru, vorbeste de “efective militare necunoscute” care au fost infiltrate printre militarii MApN: “Intre efectivele noastre au fost semnalate efective de militari necunoscuti care aveau în dotare lanterne foarte puternice si care îndreptau fascicolul luminos spre balcoane, iar dupa aceea trageau asupra acestora, îmbracati civil. Au fost semnalate efective ale Securitatii si Militiei în toate punctele unde am avut efective. Nu cunoastem misiunile pe care le aveau de îndeplinit acesti indivizi”. Ofiterii MApN care au redactat rapoartele cuprinse in Jurnalul de lupta considera ca manifestatiile care au dus la declansarea Revolutiei de la Timisoara “au fost provocate de elemente teroriste aservite intereselor tarilor capitaliste”. Pana la izbucnirea revolutiei si la Bucuresti, adica pana in seara zilei de 21 decembrie, la Timisoara fusesera ucise 73 de persoane. In total, la Timisoara au fost omorate 90 de persoane, iar pe intreg teritoriul Romaniei, la Revolutie au murit 1 104 persoane si au fost ranite alte 3 352.

George SAVA

Inflatia nu este o problema

Premierul Stephen Harper a declarat ca, pentru moment, inflatia nu este o problema care sa afecteze economia canadiana. Din acest motiv, Banca Centrala a Canadei nu va inaspri conditiile de creditare, asa cum au facut bancile centrale din alte 16 tari. In prezent, inflatia in Canada este de doua ori mai mica decat cea din SUA si din Uniunea Europeana. Tinta canadiana in materie de inflatie este de 1-3% pe an, cu un obiectiv optimal de 2%.In UE, inflatia a atins in luna mai 4%, cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani. In Statele Unite, ea este de 4,2%, in Marea Britanie de 3.3% iar in Canada de 2,2%.Canada beneficiaza acum si de forta dolarului canadian. Acesta s-a apreciat in ultimii sase ani cu 49% fata de dolarul american. In ciuda contextului economic dificil la nivel mondial, guvernul Harper nu va renunta la masurile sale de reducere a fiscalitatii, masuri care vor conduce la economii pentru particulari si intreprinderi de 60 de milioane de dolari in cinci ani.
Pagini Româneşti

Substanţă toxică pentru om descoperită pe Marte

"În condiţii normale, percloratul nu distruge materiile organice" de pe Terra, a declarat Peter Smith, de la Universitatea din Arizona, responsabil ştiinţific al Phoenix.

Posibila prezenţă a percloratului, o substanţă folosită la combustibilii rachetelor, în eşantioanele de sol marţian analizate de instrumentele de pe sonda Phoenix, nu exclude existenţa unei forme de viaţă pe planeta roşie, a explicat principalul coordonator al misiunii, citat de MEDIAFAX."În sine, percloratul nu este nici bun, nici dăunător pentru formele de viaţă", a adăugat responsabilul ştiinţific al Phoenix, în timpul unei conferinţe de presă telefonice., subliniind că anumite specii de microbi trăiesc din energia furnizată de acest oxidant foarte solubil în apă. NASA a dezvăluit prezenţa percloratului, care se găseşte în stare naturală în zonele foarte aride de pe Terra, într-un comunicat publicat, luni, pe Internet.

Analizele iniţiale ale eşantioanelor de sol marţian efectuate cu ajutorul instrumentului MECA (Miscroscopy, Electroscopy and Conductivity Analyzer) de pe Phoenix nu au indicat prezenţa acestei substanţe. "Analizele iniţiale ale MECA ne-au făcut să ne gândim că solul marţian era foarte asemănător celui de pe Terra, dar analizele făcute ulterior au relevat aspecte chimice ale solului de pe Marte diferite de cele ale solului planetei noastre", au spus cercetătorii care participă la această misiune. Însă, marţi, aceştia au insistat asupra faptului că percloratul descoperit în solul marţian, care trebuie confirmat definitiv printr-o serie de alte analize, nu compromite cu nimic caracterul locuibil al planetei roşii. La sfârşitul lui iulie, cercetătorii au confirmat faptul că gheaţa arctică de pe Marte este formată din apă. Phoenix, ajunsă pe 25 mai în zona arctică, neexplorată până în prezent, a planetei Marte, este cea mai recentă sondă trimisă de NASA pentru a descoperi dacă apa, element crucial pentru viaţă, a existat vreodată în formă lichidă pe planeta roşie. Potrivit lui Peter Smith, două analize precedente au demonstrat prezenţa în solul marţian a unor nutrienţi, precum "sodiu, potasiu, magneziu, cloruri, toate găsindu-se şi în organismul uman şi care sunt importante pentru dezvoltarea vieţii". "Totuşi, nu avem încă dovezi ale existenţei materiilor organice", care ar stabili formal prezenţa vieţii pe Marte, a subliniat Smith. Săptămâna trecută, NASA a anunţat că sonda Phoenix a descoperit apă în stare lichidă pe Marte şi astfel misiunea va fi prelungită până cel mai devreme la sfârşitul lunii septembrie.

Cercetatorii in medicina dentara ajuta dintii sa creasca la loc

In scurta vreme, plombele vor deveni istorie.

Clasica tehnica de umpere cu aur sau cu invelis ceramic a cavitatilor dentare ar putea fi inlocuita de noi tehnici bazate pe regenerarea naturala a dintilor. Apelind la o solutie bazata pe ioni de calciu, specialistii de la Universitatea California din San Francisco spera ca vor putea ajuta dintii atacati de carii sa-si refaca de la sine stratul de dentina (tesutul osos care formeaza pulpa dintelui). Profesoara Sally Marshall a asezezat un strat din noua solutie pe dintii cariati, observind ca o buna parte dintre acestia au putut fi remineralizati. “Miza consta in refacerea cristalelor care compun dentina”, informeaza wired.com.

O vindecare completa presupune insa refacerea intregii suprafete afectate, de la smalt pina la dentina. Chiar daca noua tehnica nu reface total dintele cariat, Marshall spera ca in urmatorii ani, sa se gaseasca solutiile potrivite pentru regenerarea completa a dentinei si a smaltului. “Speranta noastra este sa reusim sa identificam din timp dintii afectati si sa-i remineralizam”, spune cercetatoarea de la universitatea din San Francisco. Ea precizeaza ca in mod normal corpul repara micile stricaciuni cauzate de acizii produsi de bacterii sau de bauturile carbogazoaze. Numai ca, “in momentul in care sistemul defensiv al corpului este coplesit, bacteriile trec de bariera de dentina si ataca dintii, producind binecunoscutele carii”, spune Marshall, citata de wired.com. In ciuda promisiunilor sale, se pare ca in urmatorii ani sint slabe sanse ca stomatologii sa renunte la amalgam. “Sintem inca departe de momentul in care vom fi in stare sa facem ca dentina si smaltul sa creasca la loc”, atrage atentia profesorul Stephen Bayne de la Universitatea din Michigan.

Secretul Evei: nu avem gene de Neanderthal

Oamenii de ştiinţă au reuşit să decodifice, pentru prima dată, o secvenţă întreagă de ADN, preluată din fosila veche de 38.000 de ani a unui Neanderthal.¸

Cele mai apropiate rude ale oamenilor moderni, Neanderthalienii, formau o populaţie fragilă, arată prima analiză completă de ADN a unei fosile neanderthaliene. Scheletul, vechi de 38.000 de ani, a fost descoperit într-o peşteră din Croaţia, devenind, de atunci, cheia tuturor eforturilor ştiinţifice de a afla istoria strămoşilor noştri şi cum au reuşit oamenii moderni să devină specia dominantă a planetei. Savanţii de la Institutul „Max Planck“ din Leipzig au reuşit să decodifice în premieră o secvenţă întreagă de ADN dintr-o mitocondrie (o structură celulară, numită şi „uzină energetică“, cu material genetic propriu). Neanderthalienii sunt consideraţi a fi cea mai apropiată rudă a omului, dar cercetătorii nu au stabilit încă o legătură clară între noi şi ei.

Echipa a analizat ADN-ul a 13 gene mitocondriene şi a observat că acestea sunt complet diferite de cele ale oamenilor moderni, sugerând că neanderthalienii nu au interacţionat sexual cu oamenii, decât, poate, în câteva excepţii. Materialul genetic a mai indicat că ultimul strămoş comun al oamenilor şi al neanderthalienilor a trăit acum 660.000 de ani, „The Guardian“ numindu-l „Eva ancestrală, mama tuturor neanderthalienilor“. O altă concluzie surprinzătoare a cercetării arată că populaţiile de neanderthalieni erau mici, cu mai puţin de 10.000 de indivizi care trăiau în acelaşi timp. „Poate fi una dintre cauzele extincţiei lor. Dacă, timp de sute de mii de ani, specia lor de abia supravieţuia, la limită, aceasta ne schimbă perspectiva asupra lor. Motivul dispariţiei acestora se modifică atunci când vorbim despre o populaţie de câteva mii decât dacă am vorbi de milioane de indivizi“, spune Adrian Briggs, coautorul lucrării, publicată în jurnalul de specialitate „Cell“.Noua hartă genetică mai arată că neanderthalienii au trecut prin mai puţine schimbări de evoluţie decât Homo Sapiens, ceea ce i-a transformat în victimele selecţiei naturale, scrie şi AFP. Teoriile extincţiei acestei specii pornesc de la incapacitatea de a se adapta la schimbările de mediu şi ajung până la uciderea lor de către primii oameni. Potrivit estimărilor oamenilor de ştiinţă, dispariţia neanderthalienilor este datată cu 30.000 de ani în urmă, puţin după venirea primilor oameni în Europa.Mic de înălţime, dar cu un creier mare Oamenii de Neanderthal erau scunzi şi bine adaptaţi la un climat rece. Cel mai înalt mascul, descoperit într-o peşteră din Franţa, avea 1,71 metri. Creierul lor era însă, în medie, mai mare decât cel al oamenilor moderni. Unele fosile sugerează că, în anumite ocazii, aceştia aderau şi la canibalism, dar de cele mai multe ori vânau animale mari, cum ar fi caii şi mamuţii. Aveau unelte, arme şi îşi îngropau morţii, potrivit unor rămăşiţe datând de acum 400.000 de ani.