24 Septembrie 2008 Wireless

T-Mobile si Google au lansat ieri telefonul G1, primul telefon mobil care functioneaza cu platforma software open source Google Android. Adresat utilizatorilor mobili de internet, smartphone-ul T-Mobile G1, produs de HTC dupa un design Google/T-Mobile, va fi disponibil pentru inceput in Europa in Marea Britanie in luna noiembrie, pentru un abonament lunar de 4 lire sterline, care include acces nelimitat la internet. Una dintre primele aplicatii ce poate fi descarcata de utilizatori de pe piata Google este tool-ul de comparare a preturilor. Acesta utilizeaza camera de 3-magapixeli pentru a inregistra codul de bare al unui produs si utilizeaza acea imagine ca si termen de cautare pentru a gasi pe net acelasi produs. O alta aplicatie este un calculator in timp-real ce utilizeaza GPS-ul incorporat, un accelerometru si o busola pentru a urmari locatia si detalii despre modul de transport. Google a cheltuit 5 milioane lire sterline pentru a incuraja dezvoltatorii software pentru a scrie aplicatii pentru Android. Aplicatii precum Google Talk, Email, Maps si Calendar sunt incarcate pe telefon. Google Apps precum procesare word si spreadsheet sunt disponibile prin intermediul unui link intenet. O tastatura QWERTY slide-out face toate aceste aplicatii mai usor de utilizat decat modul traditional de introducere a textului. Google si T-Mobile nu si-au stabilit la momentul lansarii ca tinta speciala utilizatorii business. Acest lucru se va intampla pe masura ce cererea din partea clientilor va indruma dezvoltatorii de aplicatii in acea directie.G1 este singurul telefon Android sub brandul Google. Anul viitor vor aparea si alte telefoane mobile Android. Operatorii de retea de obicei ofera un pret de vanzare a telefoanelor la un pret mai mic, recuperandu-si costul pe durata contractului. Actuala propunere a comisarului european pentru comunicatii Vivane Reding, ar reduce pretul convorbirilor mobile, generand o gaura in fluxul de numerar planuit de T-Mobile. Sursa: www.computerweekly.com

Planeta TERRA supra-exploatata, ne avertizeaza ONG-ul american Global Footprint Network

PARIS (AFP) – Batrina noastra planeta TERRA nu mai poate face fata ritmului nebunesc in care se consuma resursele naturale, avertizeaza ONG-ul american Global Footprint Network, care afirma ca cererea actuala depaseste cu 40% capacitatea planetei albastre de a produce.

In fiecare an, data la care am consumat in totalite ceea ce planeta a putut produce intr-un an avanseaza: in acest an este pe 23 septembrie, dupa opinia Global Footprint Network.
Ceea ce inseamna ca TERRA are nevoie acum de un an si trei luni pentru a produce tot ceea ce lumea consuma intr-un an.

Aceasta data de epuizare a resurselor anuale naturale ale TERREI – numita si Earth Overshoot Day – cade din ce in ce mai devreme din cauza cresterii neincetate a consumurilor, subliniza cest organism.

In fiecare an, GFN calculeaza amprenta ecologica a umanitatii – presiunea exersata pe culturi, paduri, resursele halieutice etc. – si o compara cu capactatea ecosistemelor de a isi regenera resursele si de a absorbi deseurile produse.

Totul se pare ca a inceput pe 31 decembrie 1986 : la acea data, pentru prima oara in istorie, omenirea consumase in totalitate ceea ce TERRA produsese in acel an (1986).

Zece ani mai tirziu consumam deja 15% in plus de ceea ce TERRA putea produce anual : ziua de epuizare a resurselor cadea in noiembrie.

Anul trecut, era pe 6 octombrie si anul acesta pe 23 septembrie, omenirea continua sa traiasca peste limita mijoacelor ei ecologice.

Astfel arborii sint taiati mai rapid decit pot sa creasca altii in loc si pestii sint pescuiti mai repede decit se pot reproduce.

Sub efectul despaduririlor, 13 milioane de hectare dispar in fiecare an.

Dupa ceea ce releva lista rosie a speciilor animale si vegetale amenintate cu disparitia publicata de Uniunea Internationala pentru conservarea naturii (UICN), mai mult de un sfert din cele 41.000 de specii sub observatie sint amenintare cu extinctia.

Secretele vindecatoare ale plantelor

Descopera magia vindecarii si secretul sanatatii cu ajutorul plantelor.

Informatiile au fost preluate din cartea

"Incursiune in fitoterapie", de Valentin Nadasan,

Editura "Viata si sanatate",

Bucuresti, 2004,

www.viatasisanatate.ro

Marele Canion de pe Marte

Cu ajutorul datelor transmise de o sonda spatiala europeana, oamenii de stiinta au reusit sa descopere pe suprafata planetei Marte un bazin asemanator Marelui Canion din Statele Unite, lung de opt kilometri si care prezinta in mijlocul sau un munte inalt de aproximativ 7.000 de metri.

Agentia Spatiala Europeana a dat publicitatii cateva spectaculoase imagini ale Marelui Canion de pe Marte, imagini transmise pe Pamant in urma ultimelor observatii facute de sonda spatiala Mars Express, informeaza cotidianul italian Corriere della Sera. Potrivit oamenilor de stiinta, in aceasta zona ar putea sa fi fost in trecut un mare lac.

De la 300 de kilometri altitudine, sonda spatiala europeana Mars Express a reusit sa capteze si sa transmita cateva imagini surprinse la ecuatorul planetei rosii. Pozele au fost facute cu ajutorul unei fotocamere stereo de inalta rezolutie, HRSC, detinuta de Agentia Spatiala Germana.

Astfel, s-a reusit surprinderea prapastiei cunoscuta sub denumirea de Hebes Chasma, situata mai la nord in sistemul Valles Marineris, si care se extinde pe mai mult de trei kilometri, facand parte din ceea ce se numeste Marele Canion de pe Marte.In centrul Hebes Chasma se gaseste un munte gigantic, inalt de aproximativ 7.000 de kilometri si alcatuit in principal din stanci suprapuse. Pentru cercetatorii germani si cei de la Agentia Spatiala Europeana, in aceasta vale inchisa ar putea sa fi fost in trecut un lac.Observatiile facute cu ajutorul unui spectrometru au aratat, de altfel, existenta unor roci a caror consistenta ar putea sa fi rezultat in urma depunerilor de pe fundul unui lac sarat sau al unei mari.

Canada va lansa un nou telescop in spatiu

Industria spatiala canadiana vrea sa demonstreze ca stiinta poate face o treaba buna, chiar daca vine in pachete mici.

In timpul saptamanii trecute, Agentia Spatiala Canadiana a anuntat ca pregateste lansarea unui aparat numit Near Earth Object Surveillance Satellite (NEOSSat), un telescop de dimensiunea unei valize, capabil sa detecteze asteroizi si sa urmareasca sateliti aflati la altitudini foarte inalte sau sa identifice materie din spatiu.NEOSSat continua succesul predecesorului sau, MOST (Microvariability and Oscillations of STars), un satelit cu o greutate de 60 de kilograme, care avea o misiune de observatie a unor stele, si care a fost lansat in 2003.

Ca si MOST, proaspatul observator are o greutate redusa, de numai 65 de kilograme, cu o apertura de 15 centimetri, mai mic decat telescopul unui astronom amator.
Bugetul elaborarii unui asemenea satelit este destul de mic, intreg procesul construirii, lansarii si operarii trebuind sa se incadreze in suma de 12 milionae de dolari.

Lansarea acestuia este programata pentru anul 2010, iar telescopul va fi inzestrat cu doua atuuri stiintifice: programul de cautare a asteroizilor, NESS (Near Earth Space Surveillance) si programul HEOSS (High Earth Orbit Space Surveillance), care va identifica si urmari satelitii si alte obiecte spatiale care orbiteaza in jurul Pamantului.Sursa: CBC

Ce se intampla in momentul mortii?

Cele mai multe experiente ale persoanelor care si-au revenit din

moarte cerebrala mentioneaza aceleasi senzatii si imagini: aparitia

unei lumini albe si o reactivare a memoriei latente a celui in cauza.

Medicii europeni si cei americani sunt hotarati sa afle ce anume se intampla

in timpul acestor momente la granita dintre viata si moarte, se arata in

publicatia online FoxNews.

Contrar credintelor populare, moartea nu este un moment specific. Ea este un proces care incepe in momentul in care inima nu mai pompeaza sange, continua cu incetarea activitatii plamanilor si se incheie cu lipsa de reactie a creierului”, sustine Sam Parnia, profesor in cadrul Universitatii din Southampton.Exista insa destul semne de intrebare in ecuatia medicala care defineste momentul mortii. „In timpul unui atac de cord, toate cele trei semne sunt prezente. Si cu toate acestea, dupa cateva secunde sau chiar mai mult de o ora, metodele de resuscitare pot intoarce procesul mortii, considerat ireversibil, de altfel. Ceea ce oamenii experimenteaza in astfel de momente arunca o lumina noua asupra modului in care moarte trebuie perceputa”, declara acelasi Sam Parnia.Aproape 20% dintre persoanele care au experimentat cele trei faze ale instalarii procesului mortii sustin ca au ramas constiente tot timpul, ca au fost inconjurate de o lumina alba si ca au experimentat senzatii de plutire in afara propriului corp. Medicii sustin ca astfel de simptome se datoreaza opririi functiilor creierului, ultimul proces dintre cele trei premergatoare mortii propriu-zise, dar ca este nevoie de dovezi puternice in dovedire acestui fapt. Lansarea studiul international al medicilor americani si europeni, AWARE, a fost anuntata pentru luna septembrie a acestui an, urmand ca oamenii de stiinta sa anunte in cadrul unor conferinte de presa orice noua descoperire in domeniu.

Sursa:FoxNews

Secretul nemuririi, la un pas de a fi descoperit

Inevitabilitatea imbatranirii si mortii a fascinat omenirea timp de mii de ani, in vreme ce imortalitatea era un deziderat imposibil de atins in trecut.

In zilele noastre, saltul ametitor al stiintei si medicinei ii indreptateste pe oamenii de stiinta sa creada ca se afla mai aproape ca niciodata de descifrarea unuia dintre cele mai mari mistere ale omenirii. Multi cercetatori lucreaza la mecanisme care pot determina durata vietii in asa-numitele “organisme model”, cum ar fi viermi, muste sau soareci, dar exista indoieli asupra posibilitatii ca acest model sa functioneze si in cazul oamenilor sau al prelungirii duratei vietii cu ajutorul medicamentelor, geneticii sau dietei.“Nu putem sti, in acest stadiu al cunostintelor, daca un elixir al unei vieti indelungate ar fi posibil”, declara profesorul Jan Vijg de la Colegiul de Medicina Albert Einstein.Oamenii de stiinta nu se indoiesc de faptul ca in decadele urmatoare speranta de viata va creste, insa afirma ca nu exista un motiv stiintific pentru care imbatranirea nu ar putea fi prevenita, odata cu dorinta de a evita si bolile care vin odata cu varsta inaintata.Insa se pune si intrebarea daca cunoasterea umana a ajuns in stadiul in care intarzierea imbatranirii si a mortii, pentru mai mult timp sau chiar pe termen nelimitat, este intr-adevar o idee fezabila. Doar o mai buna intelegere a mecanismului de baza care cauzeaza imbatranirea, relationata cu bolile, va permite dezvoltarea unor strategii integrate pentru a creste in mod satisfacator durata si calitatea vietii.

Sursa: Telegraph

Secretul tineretii creste in gradina

Desi il cautam in farmacii sau in centre de infrumusetare, secretul tineretii se afla mai aproape decat ne-am fi putut imagina: chiar in gradina noastra. Busuoicul este o planta, care pe langa simbolistica sa religioasa, este des utilizata in bucatariile occidentale.

Noile studii ii confera o noua utilitate: cea terapeutica, deoarece se pare busuoicul este un aliat credincios in lupta cu timpul, intarziind aparitia efectelor imbatranirii.Proprietatile sale curative sunt cunoscute de mult timp medicinei asiatice, fiind des folosit sub forma de extract concentrat in medicina ayurvedica. Pe langa proprietatile de intinerire, consumat proaspat sau prelucrat farmaceutic, busuiocul ne poate mentine intr-o buna forma, atat fizica, cat si mentala. Chiar din primele studii efectuate asupra plantei, farmacistii au observat ca aceasta este activa in eliminarea radicalilor liberi, molecule daunatoare care ataca organe vitale, precum inima, ficatul si creierul.

Sursa: Daily Mail

Experimentul secolului nu a provocat Apocalipsa

» Cel mai mare accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider (LHC), a fost lansat ieri in apropiere de Geneva, oamenii de stiinta de la CERN incheind cu succes primul test. Experimentul, o premiera mondiala, isi propune sa recreeze conditiile de energie intensa care au urmat Big Bangului, marea explozie care a dus la crearea Universului.

La ora 10.30, ora Romaniei, liderul proiectului, Lyn Evans, a dat ordinul de trimitere a protonilor in megaacceleratorul LHC, un imens anou cu circumferinta de 27 km, construit de Organizatia Europeana pentru Cercetari Nucleare (CERN) la 100 metri sub Alpi, la granita franco-elvetiana. Ghidate de magneti superconductori raciti la -271 grade, particulele au format un fascicul care, progresiv, a atins viteza luminii. Primele date ale experimentului au aparut pe ecranele ordinatoarelor in 5 secunde. Dupa o ora de la lansare, fasciculul a facut un prim tur complet al anoului, realizand obiectivul principal al cercetatorilor pentru aceasta prima zi a experimentului. Startul va fi urmat de punerea in actiune a altui fascicul, de aceasta data in sens invers. Primele coliziuni intre protoni – care nu vor putea interveni mai devreme de cateva saptamani – vor fi produse la energii de 450 gigaelectronivolti (Gev), cu putin sub jumatatea puterii Laboratorului Fermi din Chicago, pana in prezent cel mai mare accelerator din lume.

In decurs de cateva saptamani, energiile in LHC vor atinge insa praguri neegalate, ajungand la 7 teraelectronvolti (Tev), adica de sapte ori mai mari decat puterea Fermilab-ului. Obiectivul LHC "este intelegerea comportamentului celei mai fundamentale materii", declara Daniel Denegri, fizician care lucreaza la unul dintre cele patru detectoare de particule instalate in jurul anoului. Oamenii de stiinta se asteapta la detectarea particulelor elementare ale materiei "prezise" de fizica teoretica, dar neobservate vreodata, si la posibilitatea evidentierii particulelor numite "supersimetrice", care ar compune misterioasa "materie intunecata" (23% din Univers). Socurile protonilor din LHC vor degaja o caldura de 100.000 de ori superioara celei din miezul Soarelui si care ar trebui sa permita detectarea bosonului lui Higgs, misterioasa particula care, potrivit teoriei "modelului standard", ar da masa tuturor celorlalte.
Uriasele energii degajate vor permite, de asemenea, recrearea, pentru o fractiune de secunda, a starii Universului in timpul primei miimi de secunda dupa Big Bang, in urma cu 13,7 miliarde de ani, cand nucleele atomilor nu erau inca formatei, iar particulele elementare pluteau in "supa primordiala" a plasmei. Ceea ce ar putea favoriza reperarea antimateriei, generata in cantitati egale cu materia in momentul Big Bangului, dar care de atunci a disparut, in principal.Pentru trierea celor 15 milioane de gigaocteti de date ce vor fi primite in fiecare an, 11 mari centre vor repartiza informatiile brute spre 200 de site-uri din intreaga lume, care le vor stoca si analiza. Potrivit directorului general al CERN, Robert Aymar, LHC ar putea aduce "descoperiri care ar putea schimba viziunea noastra despre lume si in mod special despre crearea ei".Modelul standard. Acest model, care poate fi bulversat de LHC, explica din ce este facuta lumea si cum stau obiectele Universului sub actiunea a patru forte fundamentale. In 1964, fizicienii au propus un model nou pentru fizica subatomica, in locul sutelor de particule elementare aparand quarcii, mai mici si mai ciudati. La baza a tot ce exista, de la astre la oameni, ar fi trei tipuri de quarci si antiparticulele corespunzatoare, antiquarcii. In multe din teoriile fizicienilor din ultimele patru decenii, quarcii sunt asimilabili unor corzi in vibratie care, prin miscarea lor, pot produce diverse efecte si interactiuni. si quarcii au fost pusi in evidenta tot cu ajutorul acceleratoarelor de particule si a mii de fizicieni, facand acum parte din acest model standard. El contine sase tipuri de quarci si sase tipuri de leptoni, particule elementare intre care se afla si electronul. In plus, exista si particule purtatoare de interactiuni, cum ar fi fotonii. Tot ceea ce exista este compus din combinatii de quarci si leptoni.
In cautarea raspunsurilor stiinta are si in prezent o serie de intrebari fara raspuns, iar cercetatorii de la CERN spera ca LHC sa avanseze spre intelegerea Universului. Ce se afla in Univers in afara materiei vizibile, care este originea si compozitia materiei intunecate, cea care pare sa alcatuiasca peste 90% din masa Universului, de ce exista mai multa materie decat antimaterie, care este originea maselor, ce s-a petrecut imediat dupa Big Bang..."Evenimentele" din acceleratorPrincipiul de functionare al oricarui accelerator de particule este acelasi: particulele sunt accelerate si dirijate cu ajutorul campurilor electromagnetice foarte puternice, fiind aduse la viteze apropiate de cea a luminii, dupa care intre aceste particule se produc ciocniri, fiecare dintre ele numindu-se "eveniment". Fizicienii urmaresc izolarea "evenimentelor" si colectarea datelor legate de ele pentru a incerca studierea genului de particule implicate in ciocnire. Colectarea datelor revine unor detectori specializati care cauta anumite tipuri de evenimente. Pentru prelucrarea datelor s-au gasit diverse solutii, printre care si internetul.LHC a costat peste 3 miliarde de euro, iar la realizarea lui au participat peste 6.000 de cercetatori din 80 de state.
"Speculatii catastrofice"

Exista voci care sustin ca experimentul ar putea duce spre o catastrofa prin riscul aparitiei de gauri negre care ar pune in pericol existenta omenirii. CERN a negat riscul aparitiei gaurilor negre, versiuni subatomice ale stelelor cazatoare, care au o gravitatie atat de puternica, incat pot atrage inauntrul lor planete si alte stele. LHC va produce doar o cantitate uriasa de informatii si va revolutiona lumea fizicii.» Un nou inceput?LHC poate reface complet viziunea noastra despre lume, sustin oamenii de stiinta implicati in proiect. Desigur ca va trece ceva vreme pana cand datele vor fi prelucrate si analizate, dar se asteapta descoperiri esentiale.In secolul trecut, fizicieni celebri declarau fizica atomica drept un capitol incheiat in istoria cunoasterii. In 1930 era considerat complet. Se descoperisera electronii, protonii si neutronii, fizica cuantica descria o parte a interactiunilor acestor particule si ramasese o intrebare fara raspuns: ce tine impreuna aceste elemente?
S-a lansat ideea construirii unui aparat in care, prin ciocniri intre atomi sau prin bombardarea atomilor cu electroni, protoni sau neutroni, sa fie sparte nucleele, pentru identificarea fortelor care guverneaza lumea microscopica. Asa au aparut acceleratoarele de particule, care, spre surpriza fizicienilor, au relevat o noua lume. In anii ‘60 se ajunsese la peste 100 de particule noi. Intrebarile oamenilor de stiinta au continuat si ele, experimentele cautand mereu in "adancimea" acestor particule. Sunt ele cu adevarat "particule elementare", blocurile fundamentale din care este construit tot ce exista? Sunt ele la randul lor alcatuite din altceva?

Google a lansat un nou browser Web, denumit Google Chrome

Marţi, Google a lansat un nou browser web, gratuit, purtând numele Google Chrome. În cursul serii, utilizatorii din România au putut descărca versiunea beta destinată sistemelor de operare Windows de la adresa http://www.google.com/chrome . Pentru utilizatorii români, Google a oferit de la bun început o versiune localizată, atât browserul cât şi paginile care descriau facilităţile lui fiind în limba română.
Pe pagina principală, Google Chrome este prezentat drept „un browser proiectat pentru a face Internetul mai rapid, mai uşor şi mai sigur. Are un design minimal, care vă oferă un mod de utilizare foarte uşor.” Încă de la primul contact cu noul browser se remarcă interfaţa simplă şi aerisită. De asemenea, Chrome se doreşte a fi mai stabil şi mai puţin consumator de resurse comparativ cu softurile concurente: Internet Exploere şi Mozilla Firefox. La rândul lor, paginile de „Ajutor” ale Chrome anunţă o serie de facilităţi menite să facă navigarea pe Internet şi mai simplă.

Lansarea Google Chrome vine după ce concurentul Microsoft a lansat, luna trecută, versiunea beta a browserului Internet Explorer 8. Browserul dezvoltat de Microsoft este lider pe acest segment, deţinând aproximativ trei sferturi din piaţa de profil, principalii săi concurenţi fiind Firefox, produs de Mozilla, şi Safari, al companiei Apple.
Oficialii Google confirmaseră cu o zi înainte informaţiile legate de planurile de a oferi propriul software de browsing Web, printr-o postare pe blogul companiei. De asemenea, dacă pentru început doar utilizatorii de Windows vor beneficia de Chrome, Google intenționează să dezvoltă versiuni pentru utilizatorii de Apple Macintosh şi de software Linux.
Totodată, Google vrea ca browserul Chrome să fie open-source, publicarea codurilor utilizate pentru dezvoltarea sa permiţând crearea de comunităţi care să aducă îmbunătăţiri softului.
"Am realizat că internetul a evoluat de la pagini simple, formate din text, la aplicaţiile complexe, interactive şi că trebuie să reproiectăm în totalitate browser-ul", afirma vicepreşedintele Google pentru managementul produselor, Sindar Pichai, şi directorul pentru tehnologie, Linus Upson, într-o declaraţie publicată de Reuters.
Chrome foloseşte motorul de randare a paginilor web Webkit şi un nou motor pentru încărcarea codului JavaScript, mai rapid şi mai stabil, potrivit creatorilor săi.

sau

Sucurile de grepfrut, portocale şi mere pot reduce eficacitatea anumitor medicamente

Sucurile de grepfrut, portocale şi mere pot reduce absorbţia în organism a anumitor medicamente, diminuând drastic eficacitatea acestora, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani.
De mai mulţi ani, sucul de grepfrut era singurul recunoscut pentru creşterea capacităţii organismului de a absorbi anumite medicamente, cu riscul, însă, de a le transforma în toxine, reamintesc autorii acestui studiu, prezentat în cadrul conferinţei Societăţii Americane de Chimie, care a avut loc la Philadelphia.
Noul studiu prezintă noi motive pentru care oamenii ar trebui să evite să consume anumite sucuri de fructe în perioadele în care se află sub tratament medicamentos împotriva cancerului, maladiilor cardiovasculare sau pentru acceptarea unui transplant de către organism.
Este vorba de toposid, un agent anticancer, tratamente împotriva hipertensiunii arteriale, precum atenolol, celiprolol şi talinolol, medicamente împotriva respingerii organelor transplantate - Ciclosporin - şi antibiotice ca ciprofloxacin, levofloxacin şi itraconazol.
"Am descoperit, recent, că sucurile de grepfrut, portocale şi mere diminuează semnificativ capacitatea organismului de a absorbi anumite medicamente în sistemul digestiv. Pericolul este reprezentat de diminuarea eficacităţii acestor tratamente necesare pentru probleme medicale grave", a declarat doctorul David Bailey, profesor de farmacologie clinică la Universitatea Western Ontario, din Canada, principalul autor al studiului.
Profesorul a studiat efectele acestor sucuri pe un grup de voluntari sănătoşi, care luau fexofenadină antihistaminică, împotriva alergiilor. O parte dintre voluntari au luat medicamentul cu apă, altă parte a luat medicamentul cu suc de grepfrut.
Voluntarii cărora le-a fost administrată fexofenadină cu suc de grepfruit nu au absorbit în organism decât o jumătate din doză, spre deosebire de persoanele care au luat medicamentul cu apă, cale căror organisme au asimilat întreaga doză.
În cazul în care corpul nu absoarbe decât o jumătate din doza de medicament, efectele acestuia pot fi diminuate drastic, potrivit doctorului Bailey.
Acest studiu clinic a demonstrat că naringina, ingredientul activ din grepfrut, blochează un vector cheie al medicamentelor, care permite asimilarea acestora în organism.
Substanţa chimică are o funcţie esenţială în orientarea moleculelor active ale acestor medicamente din intestinul subţire către sistemul circulator.
Sucul de grepfrut blochează o enzimă numită CYP3A4 în unele medicamente, precum cele pentru diminuarea colesterolului, făcându-le toxice. Această enzimă permite asimilarea medicamentelor în organism.
Doctorul Bailey a descoperit în urmă cu 20 de ani că sucurile de grepfrut şi chiar fructul în sine pot creşte într-un mod riscant efectele felodipinei, un tratament împotriva hipertensiunii arteriale.
Alte studii au identificat aproximativ 50 de medicamente asupra cărora grepfrutul poate avea aceleaşi efecte. Riscurile sunt indicate pe etichetele medicamentelor.

Retrospectiva întrecerilor de nataţie de la Beijing 2008

Sportivii americani şi australieni au dominat probele de nataţie din cadrul Jocurilor Olimpice de la Beijing, câştigând 51 din cele 104 de medalii acordate.

În bazinul Centrului Naţional Acvatic au fost doborâte nu mai puţin de 25 de recorduri mondiale. După performanţele foarte bune de la Sydney 2000 şi Atena 2004, înotătorii din România au plecat fără medalii de la Beijing, Camelia Potec şi Răzvan Florea fiind singurii români care au atins faza finalelor. Înotătorii din Statele Unite, de neoprit

Michael Phelps, opt medalii de aur (5 individuale, 3 cu ştafeta SUA), Aaron Peirsol şi Ryan Lochte cu câte o medalie de aur fiecare, au dominat probele masculine, singurele întreceri în care americanii nu au câştigat nici o medalie fiind cele de bras (100 şi 200 de metri), ambele câştigate de vedeta niponă Kosuke Kitajima.

Sud-coreeanul Park Tae-Hwan la 400 de metri liber, tunisianul Oussama Mellouli la 1500 de metri liber şi brazilianul Cesar Cielo Filho la 50 de metri liber au adus primele titluri olimpice din istorie în probele de nataţie pentru naţiunile pe care le reprezintă.

Proba de maraton, 10 kilometri în ape libere, a fost câştigată de înotătorul olandez Maarten van der Weijden.

Francezul Alain Bernard a fost câştigătorul cursei de 100 de metri liber, după o întrecere spectaculoasă cu deţinătorul recordului mondial, australianul Eamon Sullivan.

În prima semifinală a probei, Bernard corectase cel mai bun timp mondial al distanţei, stabilindu-l la 47.20 de secunde. Sullivan a revenit în cea de-a doua semifinală, îmbunătăţind recordul cu 0.15 secunde. Rusia a câştigat doar 3 medalii la Bejing în probele masculine, argintul cu ştafeta de 4x200 de metri liber şi două medalii de bronz la 100 şi 200 de metri spate prin Arkady Vyatchanin.

Ungurul Laszlo Cseh a fost una dintre marile revelaţii ale Jocurilor Olimpice de la Beijing, el cucerind trei medalii de argint, fiind învins în fiecare finală de Michael Phelps.

Locul şapte - cea mai mare performanţă a înotătorilor români

România a fost reprezentată în probele masculine de nataţie de la Beijing de şase sportivi: Norbert Trandafir, Andrei Zaharov, Dragoş Coman, Răzvan Florea, Ştefan Gherghel şi Valentin Preda. Românii au participat în 12 din cele 17 probe masculine incluse în programul Jocurilor Olimpice din acest an, însă numai Răzvan Florea a reuşit să se califice într-o finală, la 200 de metri spate.

Răzvan Florea nu a repetat performanţa de la Atena, în 2004, când s-a clasat al treilea, terminând finala de la Beijing în afara medaliilor, pe locul şapte.

50 de metri liber.

Singurul român prezent la startul probei de 50 de metri liber a fost Norbert Trandafir. Sportivul român s-a oprit în serii, cu timpul de 22.80 de secunde, mai mult cu 0.60 de secunde decât ultimul înotător calificat în semifinale.

100 de metri liber.

Tot Norbert Trandafir a reprezentat România la 100 de metri liber, nereuşind nici de această dată să atingă faza semifinalelor. Românul a terminat cursa din serii cu timpul de 50.74 de secunde, cu mai mult de două secunde peste performaţa necesară accederii în penultimul act al probei.

200 de metri liber.

Andrei Zaharov a înotat pentru România în proba de 200 de metri liber, timpul românului din serii fiind de 1:58.62, reprezentând ante-penultima performanţă a întrecerii.

400 de merti liber.

Dragoş Coman a ratat califcarea în finala probei de 400 de metri liber, performanţa românului - 3:47.79 - fiind a 17-a performanţă a seriilor.

1500 de metri liber.

Dragoş Coman nu a reuşit să obţină calificarea în finala probei de 1.500 de metri liber de la Jocurile Olimpice de la Beijing, după ce s-a clasat abia al cincilea în seria a doua a calificărilor. Românul a fost cronometrat în 15:24.05, timp mai slab cu 35 de secunde decât al ultimului înotător calificat în ultimul act al probei.

100 de metri spate.

Răzvan Florea a ratat prezenţa în semifinalele probei de 100 de metri spate, performaţa realizată de acesta - 54.89, fiind al 21-lea timp al seriilor şi doar cu 0.27 secunde mai slab decât cel al ultimului înotător calificat în a doua fază a competiţiei.

200 de metri spate.

Înotătorul Răzvan Florea a ocupat locul al şaptelea al finalei probei de 200 de metri spate. Florea, care devenise în urmă cu patru ani la Atena primul medaliat din istoria înotului masculin din România, cucerind bronzul în această probă, a fost cronometrat cu timpul de 1:56.52, la aproape trei secunde de câştigătorul probei, Ryan Lochte.

100 de metri bras.

Valentin Preda a ratat prezenţa în semifinalele probei de 100 de metri bras, performaţa realizată de acesta - 1:01.77, fiind al 31-lea timp al seriilor, cu o secundă mai slab decât cel al ultimului înotător calificat în următoarea fază a întrecerii.

200 de metri bras.

Cea mai ciudată şi în acelaşi timp amuzantă întâmplare în care au fost implicaţi înotătorii români la Beijing l-a avut în prim plan pe acelaşi Valentin Preda, care a ratat participarea la preliminariile probei de 200 de metri bras fiindcă nu a ştiut la ce oră e concursul. 100 de metri fluture. Ioan Ştefan Gherghel a reprezentat România la 100 de metri fluture, dar nu a reuşit să se califice în faza semifinalelor.

Românul a terminat cursa din serii cu timpul de 52.54 de secunde, performanţă mai slabă cu o jumătate de secundă faţă de cea a ultimului sportiv calificat în semifinale.

200 de metri fluture.

Ioan Gherghel a terminat ultimul în a doua semifinală a probei de 200 de metri fluture. Românul a terminat cursa în 1:56.57, al 14-lea timp al semifinalelor.

4x100 de metri mixt.

Ştafeta României de 4x100 de metri mixt nu a ruşit să se califice în finala probei, terminând seria de calificare pe locul 5, cu timpul 3:38.00. Ioan Gherghel, Valentin Preda, Răzvan Florea şi Norbert Trandafir fiind cu aproape cinci secunde mai lenţi decât ştafeta Italiei, ultima calificată în finală. Clasament medalii - masculin1.

Statele Unite - 10 aur 2 argint 5 bronz2.

Japonia - 2 aur 0 argint 2 bronz3.

Franţa - 1 aur 2 argint 3 bronz4.

Coreea de Sud - 1 aur 1 argint 0 bronz5.

Tunisia - 1 aur 0 argint 0 bronz6.

Brazilia - 1 aur 0 argint 1 bronz7.

Olanda - 1 aur 0 argint 0 bronz8.

Australia - 0 aur 4 argint 4 bronz9.

Ungaria - 0 aur 3 argint 0 bronz10.

China - 0 aur 1 argint 0 bronz11.

Marea Britanie - 0 aur 1 argint 0 bronz 12.

Norvegia - 0 aur 1 argint 0 bronz13.

Serbia - 0 aur 1 argint 0 bronz14.

Canada - 0 aur 0 argint 1 bronz 15.

Italia - 0 aur 0 argint 1 bronz

14 noi recorduri mondiale şi 38 de recorduri olimpice au fost stabilite la Beijing 2008 în probele masculine de nataţie Australiencele, cele mai bune înotătoare de la Beijing

Dacă americanii au făcut legea în probele masculine, înotătoarele din Australia au câştigat cele mai multe medalii în întrecerile alocate femeilor.

Stephanie Rice, trei medalii de aur (200 şi 400 de metri mixt şi cu ştafeta de 4x200 de metri liber) toate dublate de noi recorduri mondiale, Lisbeth Tricket, două medalii de aur, una de argint şi una de bronz, Liesel Jones, două medalii de aur şi una de argint şi Jessicah Schipper, un titlu mondial şi două medalii de bronz, au fost cele mai bune australience de la Beijing.

Kirsty Coventry din Zimbabwe a câştigat partu medalii, una de aur şi trei de argint, în probele de spate şi mixt, în timp ce englezoaica de 19 ani Rebecca Adlington a dominat probele de rezistenţă, câştigând medalia de aur la 400, respectiv 800 de metri liber.

Nemţoaica Britta Steffen a câştigat probele de sprint - 50 şi 100 de metri liber -, China a obţinut singurul titlu mondial prin Liu Zige, la 200 de metri fluture, iar italianca Federica Pellegrini a stabilit un nou record mondial şi a câltigat primul titlu olimpic din carieră la 200 de metri liber. Statele Unite au câştigat cele două medalii de aur prin Natalie Coughlin - 100 de metri spate şi Rebecca Soni - 200 de metri bras, în timp ce ştafeta Oldandei de 4x100 de metri liber şi rusoaica Larisa Ilcenko la maratonul de 10 kilometri au completat lista campionoanelor olimpice în probele de nataţei de la Beijing. Camelia Potec, aproape de medalii în trei finale olimpiceSingura înotătoare română prezentă la Beijing nu a reuşit să repete performanţa extraordinară de la Atena, unde a devenit a doua campioană olimpică din istoria nataţiei din ţara noastră.

Camelia a luat startul în trei probe, ajungând de fiecare dată în finală, însă fără a reuşi o clasare în primele trei înotătoare.200 de metri liber. Camelia Potec nu a repetat performanţa de acum partu ani, când a devenit campioana olimpică a probei de 200 de metri liber, terminând pe locul cinci în finala de la Beijing. Potec aparcurs distanţa în timpul de 1 minut, 56 de secunde, 87 de sutimi, îmbunătăţindu-şi recordul naţional al probei.400 de metri liber.

Camelia Potec, singura înotătoare din România prezentă la Beijing, a terminat pe locul 6 în finala probei de 400 de metri liber, cea mai slabă calsare a româncei la această ediţie a Jocurilor Olimpice. Camelia Potec a terminat cursa în 4:04.66, la aproape o secundă şi jumătate de câştigătoarea Rebecca Adlington.800 de metri liber. Camelia Potec a ratat de puţin clasarea pe podium în cursa de 800 de metri liber, teminând pe locul patru la mai puţin de o zecime de secundă de ocupanta locului trei, daneza Lotte Friis.

Camelia s-a calificat în finala probei de rezistenţă cu al doilea timp şi, cu 100 de metri înainte de finalul se afla pe poziţia a doua, după câştigătoarea probei, aceeaşi Rebbeca Adlington din Marea Britanie. Camelia a fost întrecută de Alessia Filippi şi, în ultimii metri ai întrecerii, de daneza Friis, ratând astfel şansa de a urca din nou pe un podium olimpic.

Clasament medalii - feminin1.

Australia - 6 aur 2 argint 4 bronz2.

Statele Unite - 2 aur 7 argint 5 bronz3.

Marea Britanie - 2 aur 1 argint 2 bronz4.

Germania - 2 aur 0 argint 0 bronz5.

Zimbabwe - 1 aur 3 argint 0 bronz6.

China - 1 aur 2 argint 2 bronz7.

Italia - 1 aur 1 argint 0 bronz8.

Olanda - 1 aur 0 argint 0 bronz9.

Rusia - 1 aur 0 argint 0 bronz10.

Slovenia - 0 aur 1 argint 0 bronz11.

Austria - 0 aur 0 argint 1 bronz12.

Danemarca - 0 aur 0 argint 1 bronz13.

Japonia - 0 aur 0 argint 1 bronz14.

Norvegia - 0 aur 0 argint 1 bronz

11 noi recorduri mondiale şi 29 de recorduri olimpice au fost stabilite la Beijing 2008 în probele feminine de nataţie Invincibilul Michael Phelps

Vedeta incontestabilă a probelor de nataţie de la Beijing a fost americanul Michael Phelps. La doar 23 de ani, Phelps a devenit, în urma celor opt medalii de aur câştigate la Beijing, cel mai titrat sportiv din toate timpurile, cu 14 medalii de aur.

Phelps detine recordul de medalii de aur cucerite la o singura editie a Jocurilor Olimpice, depasindu-l pe compatriotul sau, înotătorul Mark Spitz.

Doar gimnasta sovietică Larissa Latynina detine un numar mai mare de medalii olimpice - 18, însă numai 9 de aur. Într-un clasament virtual al medaliilor olimpice pe naţiuni de la Beijing, Pheps ar ocupa poziţia a zecea, devansând ţări precum Franţa, Olanda, Spania sau Brazilia. La Beijing, Phelps a luat startul în opt probe, câştigându-le pe toate.

O premieră pentru Phelps, care a ratat de puţin această performanţă la precedentele trei competiţii majore la care a participat.

Phelps a câştigat şase medalii de aur şi două de bronz la Jocurile Olimpice de la Atena, în 2004, apoi au urmat cinci medalii de aur şi una de argint, din doar şase probe disputate, la Campionatele Mondiale de la Montreal, în 2005, şi şapte medalii de aur la Campionatele Mondiale de la Melbourne, în 2007, ştafeta americană de 4x100 de metri mixt, din care făcea parte, fiind descalificată în serii.

Phelps a doborât opt recorduri mondiale la Beijing, jumătate dintre ele fiind obţinute în finalele probelor individuale, celelalte cu ştafetele americane de 4x100 m liber (serii şi finală), 4x200 m liber şi 4x100 m mixt. 10 august.

Phelps a început în forţă la Beijing, câştigând prima medalie de aur pusă în joc la Jocurile Olimpice din 2008 în probele de nataţie, cea de 400 de metri mixt. Americanul şi-a îmbunătăţit de asemenea şi recordul mondial în această probă, depăşidnu-l clar pe campionul european, ungurul Laszlo Cseh.11 august.

Al doilea titlu olimpic pentru Phelps a venit în urma victoriei cu ştafeta Statelor Unite la 4x100 de metri liber. Record mondial al probei şi nou record naţional la 100 de metri liber pentru Phelps într-o probă pe care ştafeta Franţei, la final pe locul doi, a condus-o până la ultima întoarcere şi în care australianul Eamon Sullivan, medaliat cu bronz cu ştafeta Australiei, a doborât recordul mondial al probei de 100 de metri lober.12 august. Michael Phelps a continuat seria victoriilor cu proba de 200 de metri liber.

Americanul a izbutit un nou record mondial al întrecerii, devansându-l pe Park Tae-Hwan, câştigătorul de la 400 de metri liber şi primul coreean campion olimpic la nataţie. Phelps a reuşit astfel să câştige titlul olimpic la 200 de metri liber, după eşecul de la Atena 2004, când a fost întrecut de australianul Ian Thorpe şi de olandezul Pieter van den Hoogenband. 13 august.

Deja triplu campion olimpic, Michael Phelps a cucerit încă două medalii de aur, la 200 de metri fluture şi cu ştafeta americană de 4x200 de metri liber, ambele succese find dublate de recorduri mondiale.

La 200 de metri fluture, Phelps l-a din nou pe maghiarul Cseh, dar şi pe japonezul Takeshi Matsuda, care a doborât recordul asiatic al probei. În proba de ştafetă 4x200 de metri liber, americanii au stabilit un nou record mondial şi au distrus concurenţa, Rusia şi Australia terminând la peste cinci secunde în urma lui Phelps&Co.15 august.

Americanul şi-a egalat performanţa de la Atena 2004, şase medalii de aur, după victoria în proba de 200 de metri mixt. Pentru a treia oară la Beijing, Phelps l-a învins pe Laszlo Cseh.

Înotătorul din Ungaria a stabilit un nou record european în fiecare finală pe care a disputat-o, insuficient însă pentru a-l învinge pe american, care, la rândul său, a îmbunătăţit cele mai bune performanţe mondiale.16 august. Michael Phelps a egalat recordul de şapte medalii de aur la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice, deţinut de compartiotul său Mark Spitz, după victoria din proba de 100 de metri fluture. Americanul a câştigat finala la o diferenţă de doar 0.01 secunde faţă de înotătorul sârb Milorad Čavić, fiind şi singura cursă pentru medalii în care Phelps nu a doborât recordul mondial. 17 august.

Ultima victorie pentru Phelps a fost obţinută cu ştafeta americană de 4x100 de metri mixt într-o cursă în care au fost bătute toate recordurile posibile - mondial, olimpic (SUA) , european (Rusia), asiatic (Japonia), african (Africa de Sud) şi oceanic (Australia).

Beijing a predat ştafeta Londrei

În acordurile chitaristului Jimmy Page şi ale cântăreţei pop Leona Lewis, primarul londonez Boris Johnson a preluat drapelul olimpic de la oficialii chinezi.Cel mai important moment al ceremoniei de închidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing conduce imediat la formularea unei întrebări: "Olimpiada de la Londra va întrece în măreţie spectacolul de la Beijing?". Şeful Comitetului de Organizare a Jocurilor Olimpice de la Londra, Sebastian Coe, crede însă că Olimpiada nu trebuie să fie un concurs al ambiţiilor naţionale, ci mai degrabă al celor sportive."Nu gândesc în termeni de genul vom depăşi Beijingul. 80 % din organizare este aceeaşi pentru toate Jocurile. Celelalte 20 de procente sunt adaptate condiţiilor specifice. Aceste Jocuri, încheiate acum, au ridicat o ştachetă pe care nicio altă mişcare olimpică nu o va putea egala.

Londra va merge pe drumul ei".Olimpiada - o sărbătoare a sportuluiCare o fi drumul Londrei? Răspunsul lui Coe este unul simplu, dar care şochează.

Un răspuns la auzul căruia chiar şi pretenţiosul Pierre de Coubertin ar fi aplaudat."Am început această grea muncă pentru a crea o atmosferă de petrecere. Toate Jocurile trebuie să-şi propună aceasta. Înainte de toate, este o celebrare a sportului".

Pare ciudat să auzi cuvântul "petrecere" atunci când competiţia a depăşit mult limitele sportului, când avem deja o istorie a boicoturilor olimpice pe motive politice, dar termenul este clar din câmpul semantic al sportului.

Australia a petrecut formidabil la Jocurile Olimpice de la Sydney. Grecii nu, mai degrabă s-au chinuit să poată face faţă unui eveniment care trebuia să le iasă perfect. China şi-a propus să impresioneze, să demonstreze, dar a ajuns să petreacă.

Au petrecut şi pentru că au reuşit în ce şi-au propus. Pentru 17 zile, feţele chinezilor din tribună au arătat a feţe de oameni fericiţi.

În primul rând, fericiţi că au fost martorii unei Olimpiade şi abia apoi fericiţi că au fost capabili să organizeze o minunăţie de competiţie. Pare destul de ciudat să vorbeşti de petrecere când Olimpiada este însoţită de proteste înăbuşite cu patura pe figură, dar pare normal atunci când pe podium o rusoaică şi o gruzină se îmbrăţisează.

Pare dificil să vorbeşti de petrecere într-o ţară comunistă, dar nu trebuie neapărat să o spui, ci doar să o simţi.Adevărata misiune olimpică

La chinezi, petrecere nu înseamnă dans la bustul gol cu sticlele de băutură în mână. La chinezi, petrecerea e un zâmbet. Şi cine are puterea să îţi interzică să zâmbeşti? Ce va schimba Olimpiada în China? Probabil puţine.

Dar important este cum s-au simţit oamenii în timpul Jocurilor. Pentru că, oricum ai face, după petrecere te simţi mai puţin fericit decât în timpul ei. Fericirea de după petrecere constă în puterea amintirilor plăcute.

Ori chinezii au de ce să îşi aducă aminte cu plăcere. Au cel puţin 100 de amintiri minunate, tot atâtea câte medalii au cucerit la această ediţie a Jocurilor. Plus altele legate de sportivi ca Natalie du Toit sau Eric Shanteau.

Plus altele legate de recordurile lui Phelps şi Bold, plus altele legate de .... magia olimpismului.La 4 iunie 1989, sute de oameni au fost ucişi de gloanţele sau călcaţi de tancuri în piaţa Tiananmen, din centrul Beijingului.

Cu antecedentul acesta, mulţi au cerut ca Jocurile să nu ajungă într-un ţară cu trecutul Chinei. Dar de ce să refuzi unui miliard de oameni dreptul la zâmbet pentru faptele unor criminali? Misiunea olimpismului nu este de a şterge sângele din pieţe, ci de a "importa" fericire în fiecare punct al Globului.

Pe www.jocurileolimpice2008.ro, Olimpiada de la Beijing nu a luat sfârşit. Începând de luni, 25 august, vă oferim retrospective ale celor mai importante concursuri de la Beijing. Prima va fi dedicată concursurilor de nataţie, a doua celor atletice, a treia sporturilor de echipă, iar ultima celorlalte întreceri sportive de la Beijing.

Televizoarele Mitsubishi LaserVue gata de lansarea din toamna

Mitsubishi a surprins pe toata lumea atunci cand a prezentat pentru prima oara televizorul LaserVue, in ianuarie in cadrul showului CES. Si de ce nu am fi surprinsi placut de acest HDTV cu imagini de o culoare atat de vie si claritate deosebita?
Nu cunoastem pretul acestui model deocamdata, dar stim ca el va fi disponibil incepand cu toamna lui 2008. Vor exista 2 variante de Mitsubishi LaserVue, una de 73 de inchi, iar cealalta cu diagonala de 65 inchi si ambele cu suport 1080p. Putem aproxima ca acest televizor va costa cam cat display-urile LCD si cele cu plasma (performante) adica peste 5000 de dolari.

Motivul pentru care aceste televizoare Mitsubishi sunt speciale? Ele folosesc un proiector bazat pe laser in interiorul aparatului, tehnologia fiind mult mai performanta decat cea DLP
Dacă aţi urmărit minunăţiile tehnologice prezentate la începutul anului la CES 2008, poate vă aduceţi aminte de televizorul cu laser propus de Mitsubishi. Acolo a fost prezentat un prototip funcţional cu diagonala de 65” şi rezoluţie full HD care avea la bază sistemul de proiecţie din spate. Un chip DLP special reflecta o cantitate precisă de lumină produsă de cele trei lasere (albastru, verde şi roşu) pentru a compune imaginea pe ecran. În acel moment au fost aduse mai multe critici proiectului, cum ar fi cele legate de pericolul pe care îl reprezintă laserul pentru ochi şi costul ridicat de producţie.
CES 2008 este evenimentul ales de Mitsubishi pentru a prezenta un prototip funcţional al unui Laser TV. Cu o diagonală de 65” şi rezoluţie full HD, acest Laser TV ar trebui să fie televizorul care să reproducă 98% din culorile recunoscut de ochiul uman. Demonstraţia de la CES a fost destul de limitată, dispozitivul nefiind pus alături de televizoare convenţionale pentru comparaţie. De asemenea, preţul şi disponibilitatea pe piaţă nu au fost specificate.
Laser TV-ul are la bază sistemul de proiecţie din spate binecunoscut, dar sursa de lumină convenţională şi chip-ul DLP sunt înlocuite cu trei raze laser şi un chip DLP special. Avantajele aceste tehnologii sunt, pe lângă o calitate a imaginii mai bună, consumul redus de energie şi un spaţiu de proiecţie mai mic decât în cazul televizoarelor cu retroproiecţie standard. Gurile rele vorbesc însă despre pericolul pe care îl reprezintă raza laser pentru ochiul uman şi de costuri de producţie multe prea mari.

Acest Laser TV de la Mitsubishi nu este primul dispozitiv de acest fel construit. La sfârşitul anului trecut, compania SYCO din China a prezentat un prototip cu diagonala de 120”. Conform unor standarde de producţie adâncimea unui Laser TV cu diagonala de 62” ar trebui să fie de aproximativ 25 cm, iar greutatea mai scăzută chiar decât un LCD TV. Detalii şi imagini despre prezentarea Mitsubishi puteţi găsi pe site-ul Endgadget.com.

SURSA

Tabloul Medaliilor - JO 2008